• Tweet

În evenimentele violente din decembrie '89 nu au pierit doar cetățeni români. Mai mulți jurnaliști occidentali veniți la București pentru a documenta revoluția românilor au căzut victime asasinilor cu epoleți.

În mod ciudat, nicio casetă cu înregistrări sau fotografie realizate de aceștia nu au fost date publicității, iar ambasadele țărilor ai căror cetățeni erau victimele nu au cerut statului român vreo explicație. Dacă aceștia desfășurau numai activități legate de presă sau nu, rămâne să stabilească autoritățile după declasificarea execuțiilor secretizate.

Un monument comemorativ pe fosta stradă Răzoare din capitală. Atât a mai rămas din Danny Huwe, jurnalistul belgian împuşcat pe data de 25 decembrie 1989 la Bucureşti. Conform documentelor, Huwe a fost împuşcat în zona «Răzoare», din interiorul fostului Comandament al Trupelor de Grăniceri (comandament militar subordonat succesiv Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, ale României).

Oficial, belgianul ar fi căzut la datorie încercând să relateze evenimentele de la fața locului, din mijlocul unui schimb de focuri dintre militari și teroriști. În 2010, reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989, au înmânat Ambasadei Regatului Unit al Belgiei documentele care dovedeau faptul că jurnalistul Huwe nu a fost împuşcat de terorişti, ci de militarii Comandamentului Trupelor de Grăniceri, la comanda şefului unităţii, colonelul Petre Teacă.

"(...) 4. În dimineaţa zilei de 25.12.1989, la ordinul generalului maior GEANTĂ PETRE, medicul şef al C.T.Gr. a transportat la S.M.C. cadavrul ziaristului belgian HUWE DANNY, împuşcat în masivul cranio-facial de către subofiţerii din dispozitivul incintei locului de parcare al C.T.Gr."
(...)"Ordinul de deschidere a focului, dat de către gl. mr. TEACĂ PETRE nu a fost cu nimic justificat şi a avut ca urmare decesul a 5 persoane, printre care un străin (ziarist belgian) şi rănirea gravă a încă trei civili, printre care un copil de 15-16 ani, toţi nevinovaţi."
Extras din (Copie) document SECRET DE SERVICIU Exemplar nr.1
Nesecret, 11.01.2010 - declasificat de MI ANEXA nr.26 La nr.1001 R. înregistrat la Nr.S/S.M.730/13.03.1991

Cu această ocazie, Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, acuza autorităţile române că au ascuns dovada vinovăţiei militarilor care au tras în jurnalistul belgian şi l-a acuzat de complicitate pe Ion Iliescu care, la 3 zile de la asasinat, l-a ridicat la gradul de general pe Moș Teacă, cel care a dat ordin de tragere.

"Cum să confunzi un jurnalist, care avea la vedere o cameră video, cu un terorist ? Nu a fost vorba de o confuzie. Totul a fost premeditat. Colonelul Petre Teacă este cel care a dat ordin subofiţerilor de la Comandamentul Trupelor de Grăniceri să tragă din parcarea din unitate ("sectorul auto"), spre locul de unde Danny Huwe filma cu acea cameră video, pe care militarii recunosc că au găsit-o şi predat-o Ministerului Apărării", declara Mărieş.

Tăcerea ambasadei

După ce ambasadorul Phillippe Roland a primit câteva file din rapoartele declasificate ale MApN, privind circumstanţele morţii jurnalistului belgian Danny Huwe, ucis oficial de "terorişti", autorul acestui articol a cerut informaţii suplimentare Ambasadei Regatului Belgiei la Bucureşti. Spre surprinderea mea, diplomaţii au refuzat să confirme primirea cererii, au oprit ambele exemplare şi au răspuns, halucinant, printr-un mesaj e-mail nesemnat, trimis în data de 02 februarie 2010:

„Pe data de 1 februarie 2010, Asociaţia "21 Decembrie 1989″ a transmis Ambasadei Belgiei documente referitoare la evenimentele din decembrie 1989, când jurnalistul belgian Danny Huwé a fost ucis. La cererea Asociaţiei "21 Decembrie 1989″, aceste documente vor fi transmise familiei lui Danny Huwé. Rolul Ambasadei Belgiei se limitează strict la facilitarea acestei transmiteri. Orice chestiune legată de conţinutul documentelor trebuie adresată direct Asociaţiei "21 Decembrie 1989″.

Oficialii belgieni au afișat o o aparentă nepăsare după publicarea documentului care dovedește modul în care a fost asasinat jurnalistul. Avea oare Danny Huwe şi alte însărcinări trecute la capitolul "operaţiuni speciale" ? Sunt întrebări la care aşteptăm încă un răspuns. Oricum ar fi - Dumnezeu să-l odihnească!
Agenda belgianului

Conform proceselor verbale, asupra victimei au fost găsite 111 leva, 13.410 franci, 29.641.000 dinari iugoslavi, 8.000 de mărci germane, 610 lei, 936 dolari și obiecte personale: carte identitate, pasaport, permis de conducere, legitimație de intrare pentru presa, 13 cărți de vizită, chitanțe de hotel, bonuri de benzină, cărți de credit, bonuri de bancă, note de plată și un carnet de însemnări ce conținea datele de contact ale lui Marin Sorescu, Fănuș Neagu, Ion Hobana, adresa Ambasadei Belgiei și alte adrese.

Valuta și celelalte obiecte au fost predate în 11 mai 1990 Ambasadei Belgiei (consulului Ventura Patrizie, atașat al ambasadei la acea dată). Camera de luat vederi Bosch și o casetă de 30 de minute, ridicate de la fața locului au fost predate maiorului Vasile Motilică de la Redacția emisiunilor militare de Radio și Televiziune. Continutul casetei nu a fost prezentat niciodată.
Jurnaliști uciși la datorie

În focul Revoluţiei din '89, au pierit sau au fost răniţi de "terorişti" în circumstanţe neclare şi alţi jurnalişti străini, despre care reprezentanţele străine la Bucureşti nu au scos nicio vorbă:

- John Joseph Daniszews - cetăţean american, jurnalist Associated Press, împuşcat în noaptea de 23 decembrie 1989 la Timişoara;
- John Victor Tagliabue - jurnalist american, împuşcat în 23 decembrie 1989 la Timişoara;
- Jaques Langevin - cetăţean francez, reporter France Press, rănit la Timişoara în data de 23 decembrie 1989;
- Jean Louis Calderon - cetăţean francez, fotoreporter al postului TV5, ucis pe 23 decembrie 1989, în Bucureşti;
- Pasquale Modica, cetăţean italian, fotoreporter, împuşcat pe 23 decembrie 1989 la Timişoara;
- Jan Parry - cetăţean britanic, fotoreporter, ucis pe 28 decembrie 1989, accident de avion în judeţul Dâmboviţa;
- Sajn Zeljko - viceconsul la Consulatul ex-iugoslav din Timişoara, împuşcat în data de 23 decembrie 1989 la Timişoara.

Eduard Ovidiu Ohanesian