• Tweet

Președintele Klaus Iohannis a semnat vara trecută promulgarea "Acordului de cooperare militară dintre România și Ucraina". Astfel că, începând cu data de 16 iulie 2021, s-a demarat constituirea - practic - unei armate comune româno - ucrainene.

Este, de fapt, la ceea ce se refereau rușii cand sustineau ca state precum România acorda asistența armatei ucrainene, iar avioanele acestora folosesc aerodromurile de la noi din țară. Atât au spus rușii intr-o primă fază, pentru că situația e mult mai complicată decât atât, România putâns fi atrasă în război de partea Ucrainei înafara NATO, pe baza "agresiunii" dintr-un  parteneriat România-Ucraina independent de Alianță. Cu alte cuvinte, într-un asemena caz, cel în care Rusia ar considera România ca parte din război, și ar agresa-o, NATO ar putea sustine ca "Articolul 5" nu e valabil în acesta situație, dat fiind documentul semnat de Iohannis.

In Acordul româno-ucrainean, România se definește ca "stat promotor al stabilităţii regionale". De asemenea, Acordul "se circumscrie obiectivului politicii de apărare și de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral, respectiv regional", formulare prin care se intelege ca România și Ucraina formeaza o alianță prin care se sprijina si se apără bilateral. Mai grava este si prevederea: "Dimensiunea de apărare are relevanță în contextul mai amplu al situației de securitate din regiune, având în vedere interesul României de a susține parcursul și integrarea euro-atlantică a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcțional, prin identificarea domeniilor de cooperare de interes pentru ambele părți." România devine un soi de "naș" și "garant" al accederii Ucrainei în NATO, ceea ce areclamat Rusia.

Un prim pas în realizarea acestui proiect fără precedent dintre un stat membru al NATO și al Uniunii Europene și unul non - UE și aflat în conflict deschis cu Federația Rusă fiind astfel realizat. Drept urmare, Armata Română și cea Ucraineană vor recurge la achiziții "la pachet" și producere de tehnică militară comună, conform actului în vigoare. O comisie mixtă româno-ucraineana s-a constituit deja de anul trecut, stabilind și procedurile și pentru implementarea celei mai halucinante prevederi ale Acordului semnat inițial pe 5 septembrie 2020 între Kiev și București și aprobat apoi pe 22 iunie 2021 de plenul Senatului României. Fiind vorba de protecția comună și schimbul informațiilor clasificate!

Reamintim că 112 senatori români au votat proiectul de lege care a dat frisoane structurilor contrainformative românești, ce avertizau la vremea acea ca este un act sinucigaș. Serviciile armatei avertizau chiar în urma unui raport de evaluare că "Armata Română riscă să fie atrasă în strategia radicalizată a actualei Puteri de la Kiev de a internaționaliza cu orice preț conflictul mocnit pe care Ucraina îl întreține cu Federația Rusă". România poate deveni astfel "un proxy" pentru ca sa fie la randu-i atrasă în conflict si sa devina "stat tampon" între Rusia si UE, ba chiar "ar putea fi exclusă din NATO daca situația o cere", devenind "zonă neutră", la pachet cu ce o mai rămâne din Ucraina (la Vest), mai specifica raportul evaluator.

Ucraina are nevoie evidentă - poate chiar si SUA - ca în acest conflict să fie atras și un stat membru al NATO, în speranța că astfel va fi activat "Punctul 5" al Acordului Nord Atlantic. Numai că, după ce, rând pe rând, Bulgaria, Turcia și Polonia au refuzat cu vehemență atragerea în acest "proiect - capcană", România a votat "cu ochii închiși". Există indicii dinspre serviciile secrete că "indicația" ar fi venit chiar de la Pentagon, care viza deja înlocuirea lui Florin Cîțu cu mult mai fidelul pro-american Nicolae Ciucă (care era sef al Statului Major intre 2017 - 2019 cand s-a negociat forma de "armată comună" și a semnat în 2020 aprobarea ca ministru al Apărării pentru partea română) și stabilirea pentru România a statutului de "stat-cazarmă" la granița cu Rusia, anticipând conflictul din Ucraina.

Lui Klaus Iohannis i s-a promis de la Washington, spun sursele, că prin promulgarea Acordului Militar Româno - Ucrainean el a căpătat statutul de "lider regional", precum si promisiunea unei funcții importante internaționale după încheierea mandatului. Mai grav e că Iohannis a crezut! Și a semnat un acord prin care parteneră "unitara" (la pachet) cu armamentul ucrainean, constituind "o bază comună de tehnică militară". Mai mentionăm că o parte din achizițiile comune s-au efectuat deja. Deși SUA nu a "aprobat" direct acest hibrid militar este limpede că Iohannis nu a facut asta de capul lui, cel mai probabil România urmând să fie sacrificata de NATO în caz ca ostilitatile cu Rusia escaladează.

Documentul poate fi consultat AICI.

Principalele îngrijorări se referă la "capcanele" mai mult sau mai puțin evidente prevăzute de "Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei" privind cooperarea în domeniul tehnico - militar: "Achiziția de armament și de tehnică militară; reparația și modernizarea armamentului; vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor; înființarea Comisiei Mixte Româno - Ucrainene de Cooperare Tehnico - Militară în scopul aplicării prevederilor Acordului; protecția informațiilor clasificate; neafectarea drepturilor și obligațiilor Părților decurgând din alte acorduri internaționale".

"Având în vedere faptul că dezvoltarea cadrului juridic al cooperării internaţionale în domeniul apărării potenţează procesul de consolidare a profilului României de stat promotor al stabilităţii regionale, încheierea unui Acord în domeniul tehnico-militar cu Ucraina se circumscrie obiectivului politicii de apărare și de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral, respectiv regional. Dimensiunea de apărare are relevanță în contextul mai amplu al situației de securitate din regiune, având în vedere interesul României de a susține parcursul și integrarea euro-atlantică a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcțional, prin identificarea domeniilor de cooperare de interes pentru ambele părți.", se specifică în nota de motivare a Acordului.