• Tweet

O femeie care susține că a lucrat pentru serviciile secrete rusești a dezvăluit metodele de seducție și manipulare psihologică pe care afirmă că le-a învățat în timpul pregătirii sale.

Aliia Roza spune că nu era suficient să atragă atenția unui bărbat prin aspectul fizic. Strategia presupunea să intre treptat în viața acestuia, să devină o prezență familiară și să construiască o legătură emoțională înainte de a-i cere ceva.

Printre metodele descrise se numără „regula celor șapte apariții" și o tehnică numită „ancora", prin care o atingere fizică era asociată cu anumite cuvinte și stări emoționale.

Dezvăluirile au fost făcute în interviuri acordate unor publicații internaționale și într-un podcast în care femeia a povestit despre presupusa sa activitate sub acoperire.

Într-un interviu acordat realizatorului indian Raj Shamani, publicat pe 16 iunie 2026, Aliia Roza a explicat una dintre metodele pe care afirmă că le-a învățat în timpul pregătirii pentru operațiuni sub acoperire.

Femeia a numit-o „tehnica ancorei" și a descris-o drept o modalitate de a asocia o anumită atingere fizică unui mesaj verbal, astfel încât persoana vizată să lege ulterior cele două elemente de o stare emoțională pozitivă.

Potrivit explicațiilor sale, momentul ales era imediat după un contact intim, când partenerul se afla într-o stare de relaxare. În acel moment, femeia îi transmitea mesaje de apreciere și îl atingea într-o anumită zonă a corpului.

Printre exemplele oferite se numără complimente precum „Ești cel mai bun" sau „A fost extraordinar". Atingerea trebuia repetată în același timp cu mesajul, pentru a crea asocierea despre care vorbește Roza.

Ea a menționat zone precum gâtul, umerii sau urechea, susținând că repetarea gestului și a cuvintelor ar putea consolida legătura emoțională.

Tehnica nu se limita la atingerea fizică. Aliia Roza a explicat că, în scenariul descris de ea, agenții foloseau și mesaje repetate prin care construiau impresia unei relații exclusive.

Partenerului i se transmitea că cei doi formează o echipă puternică, că numai femeia respectivă îl poate ajuta și că alături de ea poate avea parte de cele mai bune experiențe.

Scopul declarat al metodei era ca bărbatul să asocieze prezența femeii cu aprecierea, încrederea și sentimentul că este înțeles.

Roza susține că, după formarea acestei asocieri, repetarea aceleiași atingeri și a acelorași mesaje putea reactiva starea emoțională inițială.

Femeia a descris tehnica drept un instrument puternic de influențare a comportamentului și a încrederii în sine. Nu există însă dovezi științifice că o asemenea combinație de gesturi și cuvinte poate produce automat dependență sentimentală sau sexuală.

O altă metodă descrisă de Aliia Roza într-un interviu acordat publicației New York Post, în octombrie 2025, poartă numele de „regula celor șapte apariții".

Potrivit femeii, un agent nu trebuia să înceapă direct o conversație cu persoana vizată. Mai întâi, trebuia să devină o prezență familiară în mediul acesteia, prin apariții repetate în locurile pe care le frecventa.

Roza a explicat că putea fi vorba despre cafeneaua în care bărbatul își bea cafeaua, sala de sport unde mergea regulat sau evenimentele la care participa.

În mediul online, familiarizarea putea fi construită prin aprecieri repetate ale fotografiilor și prin interacțiuni cu postările persoanei respective.

Ideea era ca, atunci când avea loc prima conversație, femeia să nu mai fie percepută drept o necunoscută completă.

După stabilirea primului contact, strategia descrisă de Roza presupunea o intensificare a atenției acordate bărbatului.

Aceasta vorbește despre o metodă cunoscută sub numele de love bombing, care presupune transmiterea unor cantități mari de complimente, mesaje afectuoase și declarații de interes într-un interval scurt de timp.

În explicațiile sale, femeile implicate în asemenea operațiuni puteau folosi fotografii, mesaje romantice și aprecieri constante pentru a crea impresia unei atracții puternice.

Ulterior, potrivit fostei agente, urma construirea unei imagini de vulnerabilitate.

Femeia se prezenta ca fiind singură, fără sprijin, cu probleme financiare sau cu o situație personală dificilă. Putea invoca pierderea părinților, lipsa banilor ori nevoia de ajutor.

Scopul era activarea dorinței bărbatului de a proteja și de a ajuta. Acesta putea ajunge să se considere persoana care trebuie să salveze femeia dintr-o situație dificilă.

În realitate, în scenariul descris de Roza, vulnerabilitatea era doar o parte a strategiei de apropiere și manipulare.

În interviurile sale, Aliia Roza a mai vorbit despre o metodă pe care a numit-o milk technique, tradusă literal drept „tehnica laptelui".

Aceasta presupunea inventarea unor legături comune între femeie și persoana vizată, astfel încât întâlnirea să pară mai puțin întâmplătoare.

De exemplu, un cont fals putea urmări persoane din cercul de prieteni al bărbatului sau putea pretinde că există o cunoștință comună între cei doi.

În felul acesta, femeia încerca să pară o persoană verificabilă, care face deja parte, într-un fel, din mediul social al celui vizat.

Roza a explicat că asemenea legături puteau fi complet fabricate, dar contribuiau la construirea unei aparente încrederi.

Aliia Roza susține că s-a născut într-o familie cu legături puternice cu mediul militar din fostul spațiu sovietic și că a trecut printr-un program special de pregătire.

Potrivit propriilor declarații, activitatea sa ar fi presupus infiltrarea unor rețele implicate în traficul de droguri și de persoane. Pentru a ajunge la informațiile urmărite, femeia afirmă că a învățat tehnici de seducție, observarea comportamentului și manipulare psihologică.

În podcastul To Die For, realizat de Tenderfoot TV și găzduit de Neil Strauss, Roza a povestit că s-a îndrăgostit de unul dintre bărbații pe care trebuia să îi urmărească și că această relație i-ar fi schimbat radical viața.

Ea susține că identitatea sa a fost deconspirată, iar ulterior a plecat din Rusia împreună cu fiul său, stabilindu-se în Statele Unite.

În prezent, Aliia Roza activează în zona de dezvoltare personală, unde vorbește despre încredere în sine, relații și tehnici de comunicare.

Este cunoscută și pentru aparițiile în industria modei și la evenimente mondene. Publicația South China Morning Post a prezentat-o în 2025 drept o fostă spioană autoproclamată, devenită influencer, cu peste un milion de urmăritori pe Instagram la acel moment.

În interviuri și podcasturi, ea spune că folosește experiența acumulată în pregătirea sa pentru a-i învăța pe oameni să recunoască manipularea și să își dezvolte încrederea în propriile decizii.

Povestea sa a devenit subiectul podcastului To Die For, produs de Tenderfoot TV și iHeart Podcasts, în care Neil Strauss a urmărit să investigheze afirmațiile despre presupusa activitate de spionaj.

Realizatorii au explicat că au găsit puține informații publice despre trecutul femeii, dar au identificat și persoane care susțineau anumite părți ale poveștii. Roza le-ar fi pus la dispoziție fotografii și documente și i-ar fi ajutat să discute cu o fostă colegă din Rusia. Au apărut însă și relatări contradictorii din partea unor persoane care i-au contestat afirmațiile.

Prin urmare, existența podcastului și relatările sale publice nu reprezintă, în sine, o confirmare oficială a tuturor detaliilor despre presupusa sa carieră în serviciile secrete rusești.

Unele dintre mecanismele descrise de Aliia Roza au puncte de legătură cu fenomene cunoscute în psihologie, dar concluziile sale despre controlul unei persoane trebuie privite cu prudență.

Cercetările despre efectul expunerii repetate arată că întâlnirea frecventă cu o persoană sau cu un anumit stimul poate crește sentimentul de familiaritate și, în anumite condiții, poate influența preferințele.

Acest fenomen este cunoscut în psihologie drept mere exposure effect. El a fost analizat în numeroase studii, inclusiv într-o meta-analiză publicată în 2017 în revista Psychological Bulletin, care a evaluat 81 de articole științifice.

Totuși, cercetările nu demonstrează existența unei reguli universale potrivit căreia șapte apariții ar fi suficiente pentru ca o persoană să capete încredere sau să se îndrăgostească de cineva.

Nici afirmația că o atingere asociată cu un compliment poate face automat un partener dependent nu este demonstrată științific.

În plus, comportamente precum bombardarea cu complimente, inventarea unor probleme personale sau falsificarea unor legături sociale pot deveni forme de manipulare emoțională atunci când sunt folosite pentru a controla deciziile și sentimentele altei persoane.

Povestea Aliiei Roza readuce în atenție un aspect important al presupusului spionaj prin seducție: atracția fizică nu este neapărat instrumentul principal. În relatările sale, miza este construirea unei încrederi aparent autentice, urmată de folosirea acesteia pentru obținerea unor informații sau influențarea comportamentului.

Rămâne însă diferența esențială dintre ceea ce femeia afirmă că a învățat în timpul unei cariere sub acoperire și ceea ce cercetările psihologice pot demonstra efectiv.