Cererea în cazul Corlăţean, trimisă la Comisia juridică

• Tweet

După două încercări eşuate de transmitere către Comisia juridică solicitarea privind începerea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, din cauza lipsei de cvorum, Biroul permanent al Senatului a trimis luni spre analiză cererea în cazul fostului ministru de Externe, în dosarul privind votul din diaspora, a anunţat Ioan Chelaru, vicepreşedintele Camerei superioare a Parlamentului.

Decizia în cazul lui Titus Corlăţean a fost deja amânată de două ori, din lipsă de cvorum. A treia oară, însă, şedinţa Biroului permanent al Senatului a reuşit să întrunească numărul necesar de membri, în aşa fel încât solicitarea a fost transmisă luni către Comisia juridică. Aceasta din urmă va prezenta o primă evaluare asupra cererii pe 7 iunie, urmând ca raportul să fie întocmit în cel mult două săptămâni.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, în Dosarul Diaspora pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece şedinţele Biroului Permanent nu au întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.

„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", a precizat DNA într-un comunicat de presă.

Corlăţean a demisionat între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2014, arătând că nu îşi poate asuma înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate. „Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată, obligată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate", a fost motivul invocat de Corlăţean.