PROBAȚIUNEA - pariul pierdut al sistemului judiciar (V)

• Tweet

România a patentat o practică judiciară nemaiîntâlnită nicăieri în lume, prin care unele persoane condamnate - majore și minore - ajung libere ca păsările cerului. Amânarea și suspendarea executării pedepsei cu închisoarea sub supraveghere, precum și eliberarea condiționată au ajuns să fie similare cu amnistia, grațierea sau achitarea, luate fiecare sau toate la un loc.

Și asta, din cauza faptului că instituția probațiunii în țara noastră este ca și inexistentă, din moment ce un consilier de probațiune este copleșit cu supravegherea a până la 400 de persoane condamnate, când media europeană este de 25. De aceea, pe străzi se plimbă supravegheați cel mult pe hârtie dublul infractorilor aflați în spatele gratiilor.

Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune a organizat, în perioada 13 - 22 aprilie anul curent, pichetarea ministerului condus de Raluca Prună, câte două ore pe zi. Revendicările sindicaliștilor sunt cât se poate de firești, ba chiar de bun simț: suplimentarea personalului, egalizarea drepturilor consilierilor de probațiune în raport cu celelalte categorii de personal din justiție și asigurarea pazei de către Jandarmerie, potrivit legii existente.

Rezolvarea stă în semnătura lui Cioloș

Încă din prima zi a protestelor (asupra cărora nicio televiziune, cât de mică, nu s-a aplecat; oare de ce?), ministresa Prună a vorbit cu consilierii de probațiune, încurajându-le demersul. Au mai trecut pe-acolo șeful Direcției Naționale de Probațiune, Mihai Dima, și un directoraș, care i-a luat pe protestatari cu „băi" și cu „măi", prefăcându-se că nu le-ar cunoaște revendicările. În rest, tăcere.

E drept că pe site-ul Ministerului Justiției a fost postat, spre dezbatere publică, încă din data de 7 martie anul curent, un proiect de hotărâre de Guvern privind suplimentarea cu 565 de posturi a DNP, personal de probațiune și auxiliar. Dar din acest moment intrăm într-un cerc vicios, pentru că organigrama nu poate fi suplimentată, fără o rectificare bugetară pe măsură. Care rectificare nu poate avea loc, fără semnătura premierului Cioloș, de bună seamă.

Probațiunea nu este un moft

Cabinetul Dacian Cioloș are în vedere o rectificare bugetară la sfârșitul lunii iulie, începutul lui august, iar dacă Raluca Prună își va ține promisiunile, după ce-a declarat în mai multe rânduri că majorarea consistentă a numărului consilierilor de probațiune constituie pentru ea „o prioritate zero", poate-l va convinge pe premier să aloce banii necesari.

Nu de alta, dar probațiunea nu este nici pe departe un moft, de vreme ce se constituie într-o alternativă fezabilă la condamnarea infractorilor în spatele gratiilor și reabilitarea acestora, spre binele societății. Ca să nu mai vorbim despre diminuarea populației din pușcării, precum și a condamnărilor pe care le tot încasăm de la CEDO, din cauza condițiilor inumane de detenție. Dar pentru toate acestea este nevoie ca premierul să înțeleagă dimensiunea fenomenului și, mai ales, să dorească rezolvarea cât de cât a problemelor din sistemul de probațiune.

Peste 3.000 de solicitări de angajare

Deocamdată, ministresa Prună a recurs la un compromis, descoperind subit că în cadrul DNP există 28 de posturi vacante, pe care le-a scos la concurs. În data de 3 mai a fost postat pe site-ul MJ, în dezbatere publică, Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea acestuia, care va sta acolo o lună de zile, înainte de-a fi aprobat. Va urma înscrierea condidaților, care la ora actuală se ridică deja la 3.000 de solicitanți. Dacă avem în vedere faptul că, în 2013, pentru 90 de posturi scoase la concurs s-au înscris 1.400 de solicitanți (15 pe loc), iar concursul a durat nouă luni de zile, vă închipuiți ce nebunie va ieși acum, cu 3.000 de candidați pe 28 de posturi, chiar dacă proba scrisă va fi de genul test grilă.

Raluca Prună trebuie să se ține de cuvânt

În realitate, oficialii din minister au jucat la două capete. Se va da concurs pentru cele 28 de posturi, iar cei care vor obține media generală peste 7 vor fi declarați admiși. Cei admiși fără loc, în funcție de medie, vor putea intra în sistem dacă, în termen de șase luni, se vor suplimenta posturile, în urma rectificării bugetare despre care am amintit.

Și toată lumea va fi mulțumită, nemaifiind nevoie de-un nou concurs. În cazul în care, dimpotrivă, premierul Cioloș nu va pune la dispoziție banii necesari, probațiunea va trebui să aștepte până la următorul exercițiu bugetar, cu riscul ca perioada de șase luni de la concurs să expire și să iasă un scandal de proporții. În concluzie, decizia se află în mâna lui Dacian Cioloș, iar Raluca Prună trebuie să demonstreze, convingându-și colegii din Guvern, că prioritățile sale nu sunt doar vorbe spuse-n vânt.

Dan Coste