Dictatorul Kim Jong Un supervizează testarea unei noi "arme tactice" dotată cu o "ogivă puternică"

Postat la: 18.04.2019 |

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat testul unei noi "arme tactice ghidate", cu o "ogivă puternică", a anunţat joi presa de stat nord-coreeană, în timp ce îndoieli se acumulează cu privire la viitorul "denuclearizării" Phenianului, relatează AFP.

Acest test a permis verificarea funcţionării "sistemului special de ghidaj în zbor şi încărcării unei ogive puternice", potrivit KCNA, care nu oferă alte detalii despre natura armei respective. Kim Jong Un a catalogat acest test drept un "eveniment de foarte mare importanţă în creşterea puterii de luptă a Armatei Populare" nord-coreene, potrivit aceleiaşi surse.

Liderul însuşi a "ghidat testul tirului", care a fost îndreptat către mai multe ţinte, a adăugat agenţia ofcială nord-coreeană de presă. Este a doua oară când Coreea de Nord afirmă că a procedat la testarea unei arme de la începutul, în 2018, negocierilor sale cu Statele Unite cu privire la programele sale de rachete balistice şi de înarmare nucleară.

Phenianul a anunţat, în noiembrie, că a testat "o nouă armă tactică de înaltă tehnologie", a cărei natură nu a precizat-o. Nu se ştie dacă este vorba despre aceeaşi armă în noul test dezvăluit joi.

"Descrierea a ceea s-a testat ne face să ne gândim la o rachetă, dar poate fi vorba despre orice, de la o rachetă mică antitanc teleghidată şi până la o rachetă de tip sol-aer, trecând printr-un sistem de rachete de artilerie", a apreciat Ankit Panda, un analist specializat în probleme nord-coreene.

Folosirea termenului "tactic" de către KCNA sugerează că aceste teste nu au implicat vreo rachetă balistică cu rază lungă de acţiune şi nici un dispozitiv nuclear. "Kim încearcă să transmită Guvernului lui Trump că potenţialul său militar creşte zi de zi", apreciază analistul Jarry Kazianis de la Center for the National Interest.

"Regimul său începe să se simtă frustrat de lipsa de flexibilitate a Washingtonului în negocierile recente", a adăugat el. Profesorul de studii nord-coreene Koh Yu-hwan, de la Universitatea Dongguk din Coreea de Sud, apreciază, de asemenea, că acest nou test este un mesaj adresat Statelor Unite cu scopul de a arăta nemulţumirea Phenianului faţă de împotmolirea negocierilor.

Însă, faptul că nu este vorba despre o rachetă strategică sau un test nuclear "subliniază voinţa Phenianului de a menţine în viaţă dialogul cu Washingtonul", consideră el. În opinia sa, regimul nord-coreean "nu poate efectua un test nuclear sau al unei rachete cu rază lungă de acţiune în acest stadiu, doar dacă nu vrea să arunce în aer complet ceea ce rămâne din negocierile între Statele Unite şi Nord".

Anunţarea acestui nou test are loc după ce Center for Strategic and International Studies (CSIS), un centru de cercetare american, a anunţat o reluarea a activităţii la Yongbyon, principala instalaţie nucleară nord-coreeană, un semn al unei posibile reluări de către Phenian a propgramului său de înarmare atomică, după eşecul summitului între Kim Jong Un şi preşedintele american Donald Trump.

După acest eşec. Coreea de Nord a anunţat că-şi examinează opţiunile diplomatice cu Statele Unite. Kim Jong Un s-a declarat, săptămâna trecută, deschis unui al treilea summit cu Trump, dacă Washingtonul vine la masa negocierilor cu "atitudinea bună".

Coreea de Nord s-a abţinut să procedeze la un noi teste balistice sau nucleare după primul summit între Trump şi Kim, în iunie 2018, în Singapore. Această întâlnire istorică, contra oricăror aşteptări, după luni de escaladare militară şi schimburi de insulte între cei doi lideri, a condus la un acord cu privire la o dezarmare nucleară a peninsulei coreene ai cărui termeni au rămas foarte vagi.

A doua întâlnire, în februarie, la Hanoi, s-a terminat în mod abrupt, fără cea mai mică avansare concretă şi fără vreo declaraţie. Acest faisco a ridicat întrebări despre viitorul procesului. În Vietnam, Coreea de Nord a explicat că vrea ridicarea numai a sancţiunilor care vizează condiţiile de trai ale nord-coreenilor. Însă Statele Unite au considerat că Phenianul cerea de fapt dispariţia principalelor sancţiuni, fără să propună, în schimb, mare lucru concret. Cu toate acestea, cele două tabere şi-au exprimat dorinţa să continue discuţiile.