• Tweet

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat o serie de măsuri pentru firme și companii. O măsură extrem de importantă este legată de obligativitatea firmelor de a avea card bancar și cont în bancă, pentru că aproape 700.000 de firme nu dețin card sau cont în bancă. De asemenea, ministrul Finanțelor a anunțat că va crește capitalul social la 8.000 de lei, de la 1 ianuarie 2026.

"Vom sancționa penal cesionarea firmelor cu datorii. Vom închide acest capitol în care diverse firme vindeau pentru ca în final să scape de datorie. Am gândit un mecanism, acolo unde nu sunt datorii nu sunt probleme, dar acolo unde sunt datorii trebuie să le plătească sau să facă dovada cu bunuri care pot acoperi datoria", a spus Nazare. "Am constatat că 698.000 de companii nu au card bancar, nu au un cont în bancă și nici card bancar. O mare parte dintre aceste firme au datorii de peste 1.7 miliarde de lei. Practic, aproape jumătate dintre companiile active nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligația ca persoanele juridice să aibă un card bancar, iar băncile vor fi obligate să le deschidă un cont bancar. Trebuie să avem vizibilitate asupra tranzacțiilor care se fac în aceste companii.", a mai spus ministrul Finanțelor.

"Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Practic, propunem un capital social de minim 8.000 de lei pentru SRL-uri. Acești bani pot fi cheltuiți, nu sunt blocați, dar dacă aceste companii ajung în insolvență, atunci statul își poate recupera banii. O altă obligație era acel plafon pentru plățile cu cardul, plafonul de 50.000 de lei. Eliminăm acel plafon, astfel încât orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată cash, dar și prin orice altă modalitate electronică (...) Nu mai suntem în situația din 2018 sau 2021, acum sunt 3 tipuri de POS-uri și se pot obține mult mai ușor.", a conchis Nazare.

Nazare anunță măsuri dure pentru ANAF: Coordonare directă de la Finanțe, teste de integritate și bodycamuri la controale

Ministerul Finanțelor pregătește un pachet de măsuri menite să crească gradul de colectare și să asigure transparență în activitatea ANAF și a altor instituții fiscale. „Reglăm în primul rând relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF. Această relație a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni de-a lungul anilor s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare", a declarat Nazare. El a explicat că, prin modificările propuse, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe în privința activităților specifice, cu excepția controalelor, care rămân în gestiunea agenției.

„Până acum această activitate era reglată doar dintr-un singur cuvânt - că ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe - dar în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități dacă vrem rezultate", a precizat ministrul. Printre noutăți se numără și introducerea testelor de integritate pentru angajații ANAF, ai Autorității Vamale Române și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. „Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte de activități frauduloase, mai ales în zona de control. Nu o face doar România, o face și Italia, o fac și alte țări, tocmai pentru a cultiva integritatea", a afirmat Nazare.

O altă măsură vizează montarea de camere video portabile - bodycamuri - pentru inspectorii implicați în controalele ANAF, ale Vămii și ale ONJN. „Avem nevoie de transparență în aceste controale. Practic, aceste lucruri nu erau legiferate; ele vor intra în pachetul 2 tocmai pentru a ne crea baza de a achiziționa aceste echipamente și a le pune în valoare", a spus oficialul. Potrivit ministrului, scopul acestor modificări este întărirea disciplinei fiscale și crearea unui cadru clar de colaborare între instituțiile care gestionează finanțele publice.

Se schimbă regulile jocului pentru marile companii din România: "Am creat o nouă formulă, inspirată din SUA"

Printre principalele modificări cu prinse in "Pachetul 2" de masuri de austeritate se numără eliminarea impozitului de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro - o taxă care aducea anual la buget doar aproximativ 1,5 miliarde de lei, față de 7 miliarde, cât era prognozat. În locul acesteia, va fi introdus un mecanism prin care să plătească taxe doar firmele care își externalizează profiturile, indiferent de dimensiune, estimându-se un impact bugetar similar.

Ministrul Nazare a explicat că „aceste cheltuieli apar în momentul de față pe care aceste companii le raportează și vrem să ne raportăm de acum la aceste practici pricinoase ale multinaționalelor. Vrem să trecem de la o măsură preventivă la una exactă, prin care să fie impozitat profitul real exportat în afara țării".

El a mai precizat că, pentru cele patru categorii vizate, volumul calculat pentru 2024 este de aproape 15 miliarde de lei. „Am creat o nouă formulă de taxare, inspirată din taxa folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste categorii de cheltuieli, iar tot ce depășește acest prag va fi impozitat cu 16%. Ne așteptăm astfel și la creșterea impozitului pe profit, dar și la o evidență mai clară a exportului de profit al multinaționalelor. Aceasta va fi aplicată pentru 2026, având ca bază anul 2024".

Reforma fiscală 2026: ce se schimbă pentru companiile mari și investitorii străini

Referitor la impactul asupra companiilor, ministrul a subliniat că „noua taxă pe afiliați va înlocui vechiul impozit pe cifra de afaceri pentru firmele cu peste 50 de milioane de euro. Investițiile străine rămân vitale, dar trebuie să fim pregătiți pentru eventuale scăderi de până la 30% în primele cinci luni ale anului, pentru că ne pregătim și pentru o posibilă recesiune economică".

Nazare a mai adăugat că „odată cu eliminarea vechilor taxe, ne așteptăm ca firmele să adopte o atitudine mai transparentă. Nu vrem să descurajăm activitatea multinaționalelor, ele trebuie să investească și să vină altele, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații și prețuri de transfer, profitul realizat în România trebuie să fie impozitat aici. Aceasta este esența reformei". În prezent, Ministerul estimează că noua taxă pe afiliați va aduce venituri similare cu cele ale vechiului impozit - aproximativ 1,5 miliarde de lei anual - menținând în același timp stimulentele pentru investiții străine.

Ministrul Finanțelor se leagă de profiturile multinaționalelor și cum acestea sunt scoase din România

Ministrul Finanțelor a ieșit cu declarații într-o conferință de presă privind taxarea regimului multinaționalelor, despre care a spus că s-a vorbit mult și s-a făcut puțin în ultimii ani. Din acest punct de vedere, Alexandru Nazare a declarat că nu a găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați.

"Am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim despre management, despre cheltuieli de administrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intragrup și de cheltuieli de consultanță. Vrem de acum să ne raportăm în special la aceste cheltuieli susceptibile, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profituri", a explicat ministrul Finanțelor.

Totodată, acesta a mai adăugat faptul că dorește ca instituția pe care o conduce să se raporteze în special la aceste cheltuieli când vine vorba despre multinaționale. Ca atare, a mai spus Nazare, pe aceste categorii există un volum de calculat pentru 2024 de 15 miliarde de lei pe relația cu afiliații. Totodată, acesta a adăugat că instituția se așteaptă la un efect în creștere a impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.

Oficialul a mai explicat de asemenea că acest impozit va fi construit pentru anul 2026 având ca bază anul 2024. "Propunerea este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro", a adăugat Alexandru Nazare. Ulterior, acesta a mai afirmat faptul că odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), el și echipa sa se așteaptă de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România.

"Nu trebuie să targetăm activitatea multinaționalelor", a mai declarat ministrul. "Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt previne creșterea economică, previne investițiile acelor companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile", a mai punctat ministrul Finanțelor.

"Nu mai putem lansa licitații fără bani" - reacție la acuzațiile privind firmele care nu facturează

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat astăzi că problema firmelor care nu emit facturi trebuie privită nu doar din perspectiva legalității, ci și a modului în care statul își planifică bugetele. Răspunsul vine după ce, recent, vicepremierul Dragoș Anastasiu a afirmat că există companii de construcții care au recunoscut că nu facturează lucrări în valoare de 1,5 milioane de euro.
Întrebat dacă știe despre aceste cazuri și dacă ANAF ar trebui să le verifice, Nazare a replicat: „Cred că pe domnul Anastasiu trebuia să-l întrebați, să completeze declarația, nu pe mine. ANAF-ul verifică, să știți, și v-am dat și exemplu mai devreme ce tip de verificări face ANAF-ul astăzi. Face foarte multe tipuri de verificări, deja se vede ce verificări face".

Ministrul a subliniat însă că rădăcina problemei ține și de modul în care statul gestionează fondurile publice. „Cred că problema trebuie reglată din ambele părți. Trebuie să începem să facem bugete corecte. Nu mai putem să lansăm proceduri de licitații dacă nu avem bani, dacă nu avem certitudinea că există bani la bugetul de stat, în anul curent sau în anii următori. Și acest lucru este foarte important și pentru respectul pe care noi îl acordăm mediului economic în general, antreprenorilor români și străini, mai ales celor români, care nu au același tip de resurse pe care îl au cei străini, pentru care e mult mai greu să ia un credit, pentru care e mult mai greu să rămână în piață", a explicat Nazare.