ZC
ZC




ZC




Ăsta e cel care a inventat TVA: Cum lumea a început să plătească fără să știe de ce. Statul taxează absolut totul fără să producă nimic din circulația mărfurilor

Postat la: 26.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Ăsta e cel care a inventat TVA: Cum lumea a început să plătească fără să știe de ce. Statul taxează absolut totul fără să producă nimic din circulația mărfurilor

Era o zi "gri" în Paris, anul 1954. Într-un birou rece de la Ministerul Finanțelor, un bărbat cu ochelari groși și față obosită s-a ridicat de la masă, a aruncat hârtiile pe podea și a spus: "Am găsit-o! O taxă pe care n-o pot evita nici bogații, nici săracii. O taxă care se aplică mereu, la orice. O numesc TVA!"

Numele lui era Maurice Lauré. Un funcționar francez, uitat de istorie, dar devenit tatăl unei idei pe care n-o iubește nimeni. Așa a început totul. Colegii l-au privit cu milă. "Încă un teoretician cu idei absurde", spuneau. Dar Sistemul statal a înțeles. Rapid. "Stai puțin... o taxă care se aplică la fiecare pas? La producție, distribuție și vânzare? - Și cine o plătește? - Consumatorul. Adică omul simplu. - Genial!"

În doar câțiva ani, TVA-ul a fost copiat de toată Europa. Guvernele erau în extaz. Contabilii jubilau. Populația habar n-avea ce i se întâmplă. "Cum funcționează? Tu faci pâine. Statul îți ia o parte. Tu vinzi pâinea. Statul mai ia o parte. Omul o cumpără. Statul ia și de la el. Și când tu, brutăria, aduni facturile: - TVA colectat".

"Dar statul nu a produs nimic. N-a frământat, n-a copt, n-a livrat. Doar a cerut. Și a luat." Și nimeni nu s-a mai opus. Pentru că TVA-ul nu doare brusc. Nu e o lovitură. E o scurgere lentă. E picătura care face o apă plată să coste 3 euro. E diferența dintre „ieftin" și „nu-mi permit".

Și Maurice? A murit liniștit, fără statuie, uitat de lume. Dar în fiecare bon fiscal, în fiecare factură, în fiecare 20% din banii noștri trăiește TVA-ul lui Lauré. Invenția lui... Concluzie? TVA-ul n-a fost creat pentru economie. A fost creat pentru control. Și de atunci lumea plătește fără să întrebe.

„Prin 1952-1953 am avut ocazia sa concep o reforma privind taxarea cifrei de afaceri pe care am botezat-o TVA. Propusa in Parlament de catre ministrul Finantelor, ea a fost respinsa. Cu toate ca eu nu eram adeptul taxarii productiei pentru ca sufoca in cele din urma investitiile, mi-am aparat pana la capat ideea si asa se face ca atunci cand Edgar Faure a ajuns ministru de Finante, a propus taxa mea pentru a fi introdusa in noua lege a Finantelor pentru 1954. Dupa mai multe negocieri politice (dl. Laniel, presedintele Consiliului avea nevoie de voturile RPF), TVA a trecut prin Parlament si a fost votata, dar nu fara peripetii".

Asta declara Maurice Laure, inventatorul TVA cu un an inainte de a muri. Omul a dat foarte putine interviuri, dar consultand arhivele oficiale, TVA a reusit sa treaca prin Parlament in urma unui troc politic ordinar, dupa ce fusese respinsa in repetate randuri.

Acuma cateva cuvinte despre Maurice - deschizatorul de TVA. Inginer, baiat fin de altfel, Maurice Laure nu era finantist. Era inginer. A lucrat la Posta, dar nu a rezistat multa vreme la Posta ca sa zic asa, plecand sa-si ia un serviciu „serios". Inspector fiscal, adica. Era dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand lumea se uita la inspectorii fiscali cam cum se uita si astazi.

Pentru a respecta adevarul istoric, trebuie spus ca Maurcie-creier neobosit, inainte de a da lumii Taxa pe Valoarea Adaugata (numele ii apartine), a inventat si cateva turbine atipice, al caror proiect a fost respins de colegii sai, inginerii. Asa ca ajuns la 35 de ani si vazand ca ceva lipseste omenirii, a stat si a cumpanit o secunda. Omenirea nu avea TVA!, a observat el. Pfuai, sa fie TVA!, a spus si a fugit la ministrul de Finante de pe atunci sa ii spuna gandul lui cel frumos si bun.

Dar ministrul, om prost, nu l-a inteles. I-a respins propunerea, lucru care pe Maurice nu l-a demoralizat.

In vara lui 1954, cand americanii dadeau lumii rock`n`roll-ul, Maurice dadea Frantei TVA-ul. Bun si ala, decat nimic. Viata insa trece, iar Maurice e iarasi nemultumit. Pleaca de la Finante si se angajeaza ca sef la Societe Generale. De acolo, la un mare retailer. Dupa care, Maurice se duce de tot.

In 2000 (el a murit in 2001), ura sa i se aminteasca ce a inventat. Nu mai credea in taxa lui. Taxa lui Maurice a fost introdusa in 10 aprilie 1954 si era destinata marilor companii. In 6 ianuarie 1966, la propunerea presedintelui Valery Giscard d'Estaing (pe atunci ministru al Finantelor) a inceput sa se aplice si in comertul cu amanuntul.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost introdusă pentru prima oară în Europa în 1954, în Franța. În 1967, statele membre ale Comunității Economice Europene au căzut de acord să își înlocuiască sistemele de impozit pe cifra de afaceri cu un regim comun de TVA.

TVA a fost introdus în România în 1993, valoarea acesteia fiind stabilită la 18%. Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a introdus această taxă pentru a înlocui impozitul pe circulația mărfurilor. Ministru de finanțe, la acea vreme, era Florin Georgescu, în prezent viceguvernator BNR. Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea acestei taxe a determinat inflație, dar a impulsionat investiţiile şi exporturile.

Înainte de 1993, în România se aplicase taxa unică - până în 1989 şi impozitul pe circulaţia mărfurilor, din 1989 până în 1992. În 1998 TVA a crescut la 22%, urmând ca în 2000 să fie redusă din nou la 19%. În prezent în România TVA este are două cote în vigoare: cota standard, de 19%, şi cota redusă, de 5% (lemn) şi 9% (alimente).

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Ăsta e cel care a inventat TVA: Cum lumea a început să plătească fără să știe de ce. Statul taxează absolut totul fără să producă nimic din circulația mărfurilor

Postat la: 26.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Era o zi "gri" în Paris, anul 1954. Într-un birou rece de la Ministerul Finanțelor, un bărbat cu ochelari groși și față obosită s-a ridicat de la masă, a aruncat hârtiile pe podea și a spus: "Am găsit-o! O taxă pe care n-o pot evita nici bogații, nici săracii. O taxă care se aplică mereu, la orice. O numesc TVA!"

Numele lui era Maurice Lauré. Un funcționar francez, uitat de istorie, dar devenit tatăl unei idei pe care n-o iubește nimeni. Așa a început totul. Colegii l-au privit cu milă. "Încă un teoretician cu idei absurde", spuneau. Dar Sistemul statal a înțeles. Rapid. "Stai puțin... o taxă care se aplică la fiecare pas? La producție, distribuție și vânzare? - Și cine o plătește? - Consumatorul. Adică omul simplu. - Genial!"

În doar câțiva ani, TVA-ul a fost copiat de toată Europa. Guvernele erau în extaz. Contabilii jubilau. Populația habar n-avea ce i se întâmplă. "Cum funcționează? Tu faci pâine. Statul îți ia o parte. Tu vinzi pâinea. Statul mai ia o parte. Omul o cumpără. Statul ia și de la el. Și când tu, brutăria, aduni facturile: - TVA colectat".

"Dar statul nu a produs nimic. N-a frământat, n-a copt, n-a livrat. Doar a cerut. Și a luat." Și nimeni nu s-a mai opus. Pentru că TVA-ul nu doare brusc. Nu e o lovitură. E o scurgere lentă. E picătura care face o apă plată să coste 3 euro. E diferența dintre „ieftin" și „nu-mi permit".

Și Maurice? A murit liniștit, fără statuie, uitat de lume. Dar în fiecare bon fiscal, în fiecare factură, în fiecare 20% din banii noștri trăiește TVA-ul lui Lauré. Invenția lui... Concluzie? TVA-ul n-a fost creat pentru economie. A fost creat pentru control. Și de atunci lumea plătește fără să întrebe.

„Prin 1952-1953 am avut ocazia sa concep o reforma privind taxarea cifrei de afaceri pe care am botezat-o TVA. Propusa in Parlament de catre ministrul Finantelor, ea a fost respinsa. Cu toate ca eu nu eram adeptul taxarii productiei pentru ca sufoca in cele din urma investitiile, mi-am aparat pana la capat ideea si asa se face ca atunci cand Edgar Faure a ajuns ministru de Finante, a propus taxa mea pentru a fi introdusa in noua lege a Finantelor pentru 1954. Dupa mai multe negocieri politice (dl. Laniel, presedintele Consiliului avea nevoie de voturile RPF), TVA a trecut prin Parlament si a fost votata, dar nu fara peripetii".

Asta declara Maurice Laure, inventatorul TVA cu un an inainte de a muri. Omul a dat foarte putine interviuri, dar consultand arhivele oficiale, TVA a reusit sa treaca prin Parlament in urma unui troc politic ordinar, dupa ce fusese respinsa in repetate randuri.

Acuma cateva cuvinte despre Maurice - deschizatorul de TVA. Inginer, baiat fin de altfel, Maurice Laure nu era finantist. Era inginer. A lucrat la Posta, dar nu a rezistat multa vreme la Posta ca sa zic asa, plecand sa-si ia un serviciu „serios". Inspector fiscal, adica. Era dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand lumea se uita la inspectorii fiscali cam cum se uita si astazi.

Pentru a respecta adevarul istoric, trebuie spus ca Maurcie-creier neobosit, inainte de a da lumii Taxa pe Valoarea Adaugata (numele ii apartine), a inventat si cateva turbine atipice, al caror proiect a fost respins de colegii sai, inginerii. Asa ca ajuns la 35 de ani si vazand ca ceva lipseste omenirii, a stat si a cumpanit o secunda. Omenirea nu avea TVA!, a observat el. Pfuai, sa fie TVA!, a spus si a fugit la ministrul de Finante de pe atunci sa ii spuna gandul lui cel frumos si bun.

Dar ministrul, om prost, nu l-a inteles. I-a respins propunerea, lucru care pe Maurice nu l-a demoralizat.

In vara lui 1954, cand americanii dadeau lumii rock`n`roll-ul, Maurice dadea Frantei TVA-ul. Bun si ala, decat nimic. Viata insa trece, iar Maurice e iarasi nemultumit. Pleaca de la Finante si se angajeaza ca sef la Societe Generale. De acolo, la un mare retailer. Dupa care, Maurice se duce de tot.

In 2000 (el a murit in 2001), ura sa i se aminteasca ce a inventat. Nu mai credea in taxa lui. Taxa lui Maurice a fost introdusa in 10 aprilie 1954 si era destinata marilor companii. In 6 ianuarie 1966, la propunerea presedintelui Valery Giscard d'Estaing (pe atunci ministru al Finantelor) a inceput sa se aplice si in comertul cu amanuntul.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost introdusă pentru prima oară în Europa în 1954, în Franța. În 1967, statele membre ale Comunității Economice Europene au căzut de acord să își înlocuiască sistemele de impozit pe cifra de afaceri cu un regim comun de TVA.

TVA a fost introdus în România în 1993, valoarea acesteia fiind stabilită la 18%. Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a introdus această taxă pentru a înlocui impozitul pe circulația mărfurilor. Ministru de finanțe, la acea vreme, era Florin Georgescu, în prezent viceguvernator BNR. Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea acestei taxe a determinat inflație, dar a impulsionat investiţiile şi exporturile.

Înainte de 1993, în România se aplicase taxa unică - până în 1989 şi impozitul pe circulaţia mărfurilor, din 1989 până în 1992. În 1998 TVA a crescut la 22%, urmând ca în 2000 să fie redusă din nou la 19%. În prezent în România TVA este are două cote în vigoare: cota standard, de 19%, şi cota redusă, de 5% (lemn) şi 9% (alimente).

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE