Statul a spart 30 de miliarde de euro pe licitații în primul semestru. De 5 ori mai mult decât gaura bugetară!

Postat la: 17.08.2025 |

În primul semestru al anului, autoritățile publice și instituțiile statului au pus la bătaie 150 de miliarde de lei (echivalentul a circa 30 mld. euro) pentru achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, suma este cu circa 60 de miliarde de lei mai mică, în timp ce numărul procedurilor de achiziție s-a redus de la 17.368 la 12.862.

Numărul licitațiilor va continua să scadă mai accelerat în semestrul al doilea, având în vedere că unul dintre cele mai importante programe finanțate de la bugetul de stat va fi oprit până la sfârșitul acestui an. Nici Planul Național de Redresare și Reziliență nu scapă de unele corecții pentru a reducere cofinanțarea internă. Pe de altă parte, nu prea mai există bani prin bugetele ministerele, situația fiind la limită, mai multe dintre ele neavând bani nici pentru plata salariilor, după cum a anunțat ministrul Economiei, Radu Miruţă. Și ca poza momentul să fie completă, nici economia nu se simte prea bine, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

În primul semestru al anului, instituțiile statului au continuat să facă achiziții importante de diverse materiale și bunuri. Potrivit raportului Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, pentru aceste achiziții au fost organizate 6.513 licitații în valoare de 56,47 de miliarde de lei. De asemenea, pentru achiziția de lucrări au fost organizate 3.488 de proceduri cu o valoare de 80,74 de miliarde de lei, în timp ce pentru achiziția de servicii au fost organizate 2.861 de licitații pentru care s-au cheltuit 13,63 de miliarde de lei.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat că anul acesta nu se vor mai semna contracte noi pe programul „Anghel Saligny", iar cele care sunt în prezent în plată vor fi eşalonate pe următorii 3 ani. El a explicat că Guvernul nu mai are cum să aloce atâţia bani din bugetele naţionale pentru aceste lucrări, ceea ce înseamnă că nu vor mai fi organizate nici licitații noi pentru a reduce cheltuielile bugetare.

„Deci, pe programul «Anghel Saligny» am avut mii de contracte în fiecare localitate aproape şi am avut şi avem semnate contracte de aproximativ 52 de miliarde de lei, dintre care s-au dat în plată aproape jumătate, deci peste 20 de miliarde. Şi atunci, practic, în fiecare localitate din România, din banii guvernamentali se face câte ceva. O stradă care se asfaltează, pe care o văd oamenii, o reţea de apă sau de canalizare sau alte lucrări de gaz, de exemplu, şi în felul acesta am început foarte multe lucrări, fără să calculăm dacă avem banii să acoperim cheltuielile care vin dinspre constructori într-un timp de 2-3 ani de zile. Şi gândiţi-vă că nu avem aceşti bani. Şi atunci ce am decis? Şi în aceste zile închidem aceste decizii. Anul acesta nu vom mai semna contracte noi. Nu mai avem această posibilitate. Iar contractele care sunt astăzi în plată vor fi eşalonate în următorii 3 ani de zile", a declarat Ilie Bolojan.

În ciuda anunțului făcut de premier, pe SEAP curg anunțurile de licitații finanțate prin acest program, ceea ce arată că autoritățile locale forțează introducerea în acest program a unor investiții înainte ca Executivul să adopte actul normativ privind blocarea contractării.

Reducerea cheltuielilor de la buget cu proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este următoarea țintă a Guvernului Bolojan. Guvernul discută deja despre un proiect de ordonanță de urgență prin care contractele aflate în stadii incipiente sunt denunțate unilateral, iar pentru cele mai avansate va fi nevoie de un aviz special din partea Executivului. Guvernul susține că am ajuns la o supracontractare pe anumite zone pe care bugetul de stat nu o poate susține în condițiile actuale. Nota de fundamentare a proiectului de OUG arată că există un „risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională", dat fiind că pentru realizarea proiectelor e nevoie de cofinanțare de la buget.

Supracontractarea proiectelor din fonduri europene afectează bugetul tocmai prin faptul că guvernul trebuie să cofinanțeze aceste proiecte. Astfel, potrivit art. 1 din proiectul de act normativ: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale". De asemenea, contractele pentru care nu s-au inițiat proceduri de atribuire se vor suspenda unilateral.

O veste proastă a venit și de la ministrul Economiei, Radu Miruţă, care a anunțat că mai multe ministere nu au bani pentru a acoperi plata salariilor pe luna august. „La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei", a declarat Radu Miruţă.

Graba pentru prinderea acestei finanțări se explică prin faptul că Guvernul urmează să suspende până la 31 decembrie 2025 toate procedurile privind evaluarea proiectelor și programelor, precum și toate proiectele și programele care urmau să fie lansate în acest interval la Administrația Fondului pentru Mediu. Singurele excepții vor fi programele Rabla plus și Rabla clasic, în limita a 200 de milioane de lei.