• Tweet

Foarte multe multinaționale susțin că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor, motiv pentru care iau în calcul majorarea de prețuri sau relocarea activității.

Pe de altă parte, 57% din multinaționale afirmă că impactul ar fi unul moderat, iar pentru a atenua efectele unor astfel de măsuri, aproape 30% ar majora prețurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției în altă țară sau exportul pe alte piețe, se arată în studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey.

Potrivit acestuia, monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naționale, în circumscripții aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

Studiul analizează impactul pe care cinci teme fiscale majore îl au asupra activității companiilor multinaționale, respectiv aspectele legate de transparență și raportare (pe primul loc, la fel ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, cu mențiunea că studiul a fost efectuat înainte de simplificarea majoră a cerințelor de raportare pe teme de sustenabilitate din Uniunea Europeană, prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională (impozitul minim pe cifra de afaceri - Pilonul II din reforma OCDE) și implicațiile fiscale legate de forța de muncă.

Prima temă - aspectele legate de transparență și raportare - continuă să preocupe companiile multinaționale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanții la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor crește cerințele de transparență a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting - Public CbC) și criteriile de sustenabilitate.

Referitor la a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți spun că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 - o administrație modernă și digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală, economie de timp și de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se așteaptă la creșterea costurilor și a complexității procedurilor de raportare. Spre exemplu, există tot mai multă îngrijorare cu privire la faptul că procesele automatizate, precum facturarea electronică, ar putea introduce mai multă complexitate decât simplificare în raportările fiscale, mai reiese din studiu.

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri față de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluțiilor din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global - Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanții la studiu se așteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creștere marginală a taxelor din această cauză.

Citește și: Pachetul 2 de reformă fiscală: taxe noi pentru multinaționale, cont bancar obligatoriu și eliminarea firmelor fantomă
Din perspectiva forței de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile naționale. În acest caz, cei mai mulți participanți au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar și taxele pe muncă ( 69%) și contribuțiile sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung.

Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională.

La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal", a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Multinaționalele nu vor mai plăti impozitul pe cifra de afaceri, acesta fiind înlocuită cu o nouă taxă pe relația cu afiliații. „Avem 15 miliarde de lei, calculați pe 2024 în relația cu afiliații", a argumentat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta a adăugat că experții au creat o nouă formulă de taxare, inspirați fiind din base erosion tax, taxa care e folosită în Statele Unite, „cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acest 3% să fie considerat nedeductibil".

„În fapt ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%, tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%, ca atare ne așteptăm la un efect și în creșterea impulsului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.

Acest impozit este, practic, va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024 și credem noi că va targeta mult mai bine această zona de export de profituri. Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați pe care o propunem astăzi să înlocuiască impozitul pe cifră de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele cinci luni ale anului cu 30% și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru ca atare. O dată cu eliminarea IMCA ne așteptăm de la companii, bineînțeles, să aibă o altă atitudine față de investiții în România. Această taxă a fost în formula actuală, încă de la momentul în care a fost ea introdusă în Parlament", a adăugat el.