• Tweet

In campania electorala de acum patru ani, candidata PSD pentru functia de primar al Capitalei, Gabriela Firea, promitea o "revolutie in trafic", cu intersectii incluse in sistemul de management al traficului si parcari pentru locuitori. Acum, Bucurestiul ocupa locul al treilea in clasamentul celor mai aglomerate orase europene, resimtindu-se lipsa parcarilor si a investitiilor in infrastructura rutiera.

Inainte de alegerile locale din vara anului 2016, pe cand era doar candidata la Primaria Municipiului Bucuresti, Gabriela Firea promitea, intr-un interviu la postul de televiziune Digi24, ca va face "revolutie in materie de trafic in Capitala". Doi ani mai tarziu, primarul Firea declara, la acelasi post, ca "revolutia in trafic a promis-o, in primul rand, domnul Dragnea, apoi Gabriela Firea, pentru ca programul de guvernare locala a fost realizat de specialistii partidului in diferite domenii de activitate".

In timpul campaniei electorale de acum patru ani, Gabriela Firea mai promitea ca va continua amenajarile de parcari de tip park&ride si va realiza parcari de resedinta. In plus, spunea ca va institui un sistem de plata al parcarii prin SMS si ca va extinde numarul de intersectii incluse in sistemul de management al traficului din Bucuresti (SMTB), care ar putea fluidiza traficul ce plaseaza Capitala pe locul 3 in topul celor mai aglomerate orase europene, dupa Istanbul si Moscova, potrivit unui raport realizat de compania de cartografiere TomTom.

La inceputul anului trecut, Primaria Capitalei a lansat sistemul de plata al parcarii prin sms, dar soferii erau nemultumiti ca nu puteau afla daca exista sau nu locuri libere in zona. In ceea ce priveste intersectiile din sistemul de management al traficului, in urma cu patru ani lipseau din sistem 280 de intersectii. De atunci pana in prezent, doar 66 de intersectii au fost incluse, potrivit analizei pe care o face Gabriela Firea, intr-un nou film de promovare din cadrul campaniei electorale.

La final de mandat, revolutia in trafic pare ca a fost inabusita, remarcandu-se doar cateva proiecte, dar si acestea contestate de bucuresteni, precum largirea strazii Fabrica de Glucoza sau inaugurarea pasajului Ciurel.

Largirea strazii Fabrica de Glucoza a fost inaugurata in iunie 2020, dupa ce Primaria Capitalei a investit 27 de milioane de euro in lucrari, suma ce include si exproprierile. Proiectul, inceput in urma cu sase ani, permite legatura cu Autostrada A3, iar circulatia se realizeaza pe patru benzi, doua pentru fiecare sens de circulatie, intre Soseaua Petricani si strada Barbu Vacarescu.

Trotuarele si pistele pentru utilizarea bicicletelor au fost facute fara respectarea minimelor conditii de siguranta a utilizatorilor. In unele puncte, trotuarul si pista pentru biciclete sunt ingustate de stalpi si alte elemente de infrastructura (casete tehnice, alveole) la mai putin de 70 de centimetri fiecare, se arata intr-un raport realizat de Centrul de Resurse pentru Participare Publica, Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR) si Active Watch.

In plus, in ciuda faptului ca au fost prevazute casete pentru plantari de copaci in zona, administratia a anuntat ca renunta la acesti copaci pentru ca nu exista spatiu fizic din cauza trotuarelor, iar spatiile au fost asfaltate.

Pista de biciclete existenta are portiuni unde latimea este mai mica decat cea a unei biciclete. Avand in vedere ca si trotuarul este ingustat, iar o persoana cu un copil de mana nu incap, in lipsa spatiilor de siguranta intre fluxurile de circulatie, atat pietonii, cat si biciclistii se pot accidenta.

Primaria Capitalei a inaugurat, sambata, 19 septembrie, podul Ciurel, pe care bucurestenii il cunosc drept "cel mai scump viraj la stanga" sau "pasajul care nu duce nicaieri". Podul cu trei pasaje supraterane si noua bretele rutiere ar trebui sa simplifice legatura intre Soseaua Virtutii si Splaiul Independentei.

In prezent, singura utilitate a constructiei incepute in timpul mandatului fostului primar Sorin Oprescu este ca face transferul de pe Splaiul Independentei pe Soseaua Virtutii. Chiar si asa, masinile raman blocate la capatul pasajului din cauza ca se sugruma circulatia de pe trei benzi pe una singura, fiind necesara interventia politistilor din Brigada Rutiera.

Pe de alta parte, la capatul podului, care ar fi trebuit sa fluidizeze circulatia pe bulevardul Iuliu Maniu prin asigurarea unei legaturi cu Autostrada A1, strada se opreste brusc in apropierea Lacului Morii, fara a avea o continuare asa cum era proiectat initial.

Nodul rutier Virtutii, parte din proiectul penetratiei Splai-Ciurel-Autostrada A1 a fost gandit, initial, ca o alternativa la bulevardul Iuliu Maniu, care sa asigure conexiunea dintre Autostrada A1 si Splaiul Independentei, traversand orasul la limita dintre cartierul Militari din Sectorul 6 si localitatea Rosu. Noul drum trebuia sa aiba trei benzi pe sens si aproximativ 8,3 km in total.

In iulie 2016, la doar o luna dupa ce a castigat alegerile pentru Primaria Capitalei, Gabriela Firea anunta ca penetratia va avea doar doua benzi pe sens in loc de trei, renuntandu-se la drumurile colectoare, pentru a se diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuinte construite recent.
Pod Ciurel

In luna iulie a acestui an, Primaria Capitalei anunta ca a finalizat lucrarile la pasajul Nicolae Grigorescu, incepute in urma cu mai bine de 10 ani. Primaria Capitalei a reluat, anul acesta, lucrarile la pasajul suprateran Nicolae Grigorescu, dupa circa doi ani de blocaj. Pasajul este realizat in proportie de 90% inca din 2018, dar nu a putut fi terminat din cauza cablurilor de inalta tensiune care treceau pe deasupra si era nevoie sa fie inaltate.

Strapungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu a presupus largirea bulevardului Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens, construirea unui pasaj peste Dambovita si a doua poduri la nivelul solului peste rau. Noua artera are o lungime de 1,3 kilometri, sase benzi si trei statii de autobuz. Lucrarile se estimeaza ca vor costa aproape 15 milioane de euro, potrivit Primariei Municipiului Bucuresti (PMB).

Circulatia prin pasajul Piata Sudului a fost deschisa in luna aprilie 2017 pe cate un fir pe ambele sensuri de circulatie. In luna iulie a aceluiasi an, pasajul rutier de la Piata Sudului a fost redat integral circulatiei, fiind deschis si pasajul pietonal, iar trecerile de pietoni de la suprafata au fost desfiintate.

Pasajul rutier are patru benzi, doua pe fiecare sens, precum si opt lifturi si patru scari rulante. Pasajul de la Piata Sudului are o lungime de 356 de metri si inaltimea de cinci metri. Investitia totala se ridica la 127 de milioane de lei. La suprafata circula tramvaiele.

Constructia pasajului de la Piata Sudului a inceput in primavara anului 2014 si trebuia terminata la sfarsitul anului 2015. Termenul a fost prelungit pana la 30 iunie 2016 si, ulterior, pana in 2017.

In septembrie 2019, primarul Firea a semnat contractul pentru realizarea lucrarilor de supralargire a bulevardului Prelungirea Ghencea, care ar trebui sa fie gata in toamna anului urmator. Contractul are o valoare de 73,5 milioane de euro, fara TVA.

Noua artera ar urma sa aiba sase kilometri, cale dubla de tramvai, doua benzi de circulatie pe sens, pista de biciclete, trotuare si spatii verzi intre acestea si partea carosabila, potrivit PMB.

Primaria anunta, in urma cu un an, ca proiectul incepe pe Bulevardul Ghencea, de la Terminalul Tramvaiului 41, traverseaza intersectia cu Str. Brasov, se continua cu Prelungirea Ghencea, se intersecteaza cu principalele strazi si se termina la intersectia cu Centura Municipiului Bucuresti, intr-un nod intermodal. Toate intersectiile cu drumurile laterale vor fi reamenajate, iar cele cu strazile Brasov, Valea Oltului si Raul Doamnei vor fi semaforizate.

Proiectul ar trebui sa se coreleze cu Nodul Rutier de la Domnesti care se afla sub coordonarea CNAIR, prin care se realizeaza legatura cu Centura Bucuresti.

Tot in luna septembrie a anului trecut, Primaria Municipiului Bucuresti anunta ca au inceput lucrarile la park&ride Pantelimon, un proiect in valoare de 21 de milioane de euro.

In luna august a acestui an, primarul Firea declara ca lucrarile la parcarea si nodul intermodal Pantelimon sunt aproape de final, iar soferii vor putea parca intr-unul din cele 500 de locuri din noua constructie supraterana, din aceasta toamna.

In plus, Firea anunta ca lucrarile la linia de tramvai sunt avansate, iar pana la finalul lunii septembrie, tramvaiul 55 va circula normal, cu intoarcere la nodul intermodal de sub park&ride.

In septembrie 2019, Firea anunta ca a semnat autorizatia de construire pentru pasajul Doamna Ghica, iar Trustul de cladiri metropolitan a inceput sa lucreze. Obiectivul de infrastructura ar trebui sa rezolve problema traficului in zona Colentina - Obor. Pasajul ar urma sa fie lung de un kilometru si lat de 16,5 metri, astfel incat soseaua care va traversa pe deasupra intersectia sa aiba patru benzi.

Expertii in domeniul transporturilor din cadrul OPTAR califica inceperea lucrarilor la pasajul de la Doamna Ghica drept "un etalon al lipsei de comunicare dintre Primaria Capitalei si celalalte administratii de pe raza municipiului Bucuresti. Aceasta lipsa de comunicare vine pe fondul unei viziuni a administratiei, dar si pe fondul nerespectarii legislatiei transparentei decizionale". Spre exemplu, inainte de deschiderea santierului de catre Primaria Capitalei, in zona au fost finalizate lucrari de reamenajare realizate de Primaria Sectorului 2: se trecuse de la un rand de borduri la trei randuri de borduri, a fost instalat un sistem automat de irigare si a fost schimbata vegetatia. Apoi, Primaria Capitalei a excavat zona.

In luna septembrie a acestui an, Primaria Bucuresti anunta ca lucrarile la pasajul de la Doamna Ghica vor fi gata in aceasta toamna, iar in prezent se asfalteaza partea carosabila, trotuarele si se monteaza stalpii pentru iluminat public.