New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România și Polonia

Postat la: 06.07.2019 |

New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România și Polonia

Oficiali militari din cadrul NATO analizează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România și Polonia cu scopul de a contracara noile rachete cu rază intermediară de acțiune dezvoltate de Rusia, relatează The New York Times, citând mai mulți oficiali din cadrul organizației transatlantice.

Discuțiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulți oficiali europeni, citați de cotidianul The New York Times, scrie Mediafax.

Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO - care oficial vizează amenințările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran - probabil va diviza țările membre ale alianței transatlantice și va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România și Polonia sunt o amenințare la adresa arsenalului său nuclear și o sursă de instabilitate în Europa.

Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfășurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianța transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă "nu este conceput și nici îndreptat împotriva Rusiei".

Totuși, Alianța Nord-Atlantică are în vedere noi măsuri de apărare antirachetă, a anunțat, săptămâna trecută, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, fără însă să ofere detalii.

Având în vedere intensificarea amenințării reprezentate de rachetele ruse de croazieră, statele membre NATO ar trebui să ceară organizației transatlantice să studieze opțiuni de apărare, lucru ce s-ar putea întâmpla fie după reuniunea din octombrie a miniștrilor Apărării, fie la summitul liderilor, programat în luna decembrie, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul alianței.

Potrivit oficialului, în cazul în care aliații nu vor reuși să ajungă la un acord cu privire la schimbarea misiunilor sistemelor actuale de apărare antirachetă, ar putea fi deschise la un compromis care să permită introducerea de noi sisteme de apărare împotriva rachetelor ruse de croazieră.

Eforturile de consolidare a apărării antirachetă sunt alimentate de dezvoltarea de către Rusia a unor noi clase de rachete, dar și de probabila dispariție a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

Țările est-europene, în special Polonia și statele baltice, se consideră tot mai amenințate de arsenalul nuclear al Moscovei și militează ca NATO să dezvolte noi sisteme de apărare.

Pe baza informațiilor furnizate de mai multe agenții de spionaj aliate, țările NATO au ajuns la un consens potrivit căruia noile rachete ruse de croazieră, capabile să transporte ogive nucleare, reprezintă o amenințare. Aceste rachete ar putea oferi Rusiei un avantaj semnificativ într-o criză, întrucât ar putea să se folosească de amenințarea cu războiul pentru a forța alte țări să cedeze condițiilor Moscovei.

Relațiile între Rusia și statele occidentale s-au deteriorat puternic după anul 2014, așa că orice încercare a NATO de a-și redirecționa apărarea antirachetă sau de a-și dezvolta sistemul cu noi capacități ar putea fi un punct de cotitură.

Săptămâna trecută, miniștrii Apărării din țările NATO au aprobat o analiză a potențialelor reacții la introducerea de către Rusia a rachetei de croazieră SSC-8, despre care NATO susține că încalcă prevederile Tratatului INF, au declarat oficiali din cadrul alianței transatlantice.

NATO va trebui, probabil, să examineze într-un mod mai larg de ceea ce are nevoie pentru a se apăra împotriva rachetelor de croazieră. Un astfel de studiu, dacă va fi aprobat anul acesta, ar include explorarea posibilității modernizării obiectivelor Aegis Ashore din România și Polonia, dar și dezvoltarea de noi capacități radar sau de apărare împotriva rachetelor de croazieră.

Sistemul NATO Aegis Ashore instalat în România din 2016, dar și cel aflat în construcție în Polonia, este în prezent incapabil să lanseze un interceptor folosit pentru a distruge rachete cu rază intermediară de acțiune. Mai mult, având în vedere proximitatea lor față de Rusia, sistemele din România și Polonia au mai puțin timp să detecteze, să țintească și să încerce să intercepteze rachetele.

Agenția de Apărare Antirachetă (MDA) din SUA a examinat modul în care sistemele existente de apărare Aegis Ashore ar putea fi modernizate cu noi radare, programe și interceptoare care să le permită să intercepteze rachete balistice cu rază intermediară de acțiune și chiar rachete de croazieră, potrivit unor foști sau actuali oficiali familiari cu discuțiile.

Oficialii americani s-au concentrat pe încercarea de a descuraja dezvoltarea de rachetele cu rază intermediară de acţiune de către Rusia prin accelerarea dezvoltării propriilor rachete terestre de croazieră, o clasă de arme interzisă de Tratatul INF.

Dar, mai mulţi membri ai alianţei transatlantice se opun introducerii de noi arme ofensive. Aşadar, oficialii NATO nu se aşteaptă la o directivă care să permită adăugarea de capacităţi ofensive, ci doar să extindă măsurile defensive, a declarat un oficial aliat de rang înalt.

Începând cu luna aprilie, sistemul Aegis Ashore din România este modernizat, însă oficialii aliați au declarat că lucrările de modernizare erau programate de mai mult timp şi nu implică recalibrarea sistemului.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România și Polonia

Postat la: 06.07.2019 |

0

Oficiali militari din cadrul NATO analizează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România și Polonia cu scopul de a contracara noile rachete cu rază intermediară de acțiune dezvoltate de Rusia, relatează The New York Times, citând mai mulți oficiali din cadrul organizației transatlantice.

Discuțiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulți oficiali europeni, citați de cotidianul The New York Times, scrie Mediafax.

Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO - care oficial vizează amenințările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran - probabil va diviza țările membre ale alianței transatlantice și va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România și Polonia sunt o amenințare la adresa arsenalului său nuclear și o sursă de instabilitate în Europa.

Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfășurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianța transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă "nu este conceput și nici îndreptat împotriva Rusiei".

Totuși, Alianța Nord-Atlantică are în vedere noi măsuri de apărare antirachetă, a anunțat, săptămâna trecută, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, fără însă să ofere detalii.

Având în vedere intensificarea amenințării reprezentate de rachetele ruse de croazieră, statele membre NATO ar trebui să ceară organizației transatlantice să studieze opțiuni de apărare, lucru ce s-ar putea întâmpla fie după reuniunea din octombrie a miniștrilor Apărării, fie la summitul liderilor, programat în luna decembrie, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul alianței.

Potrivit oficialului, în cazul în care aliații nu vor reuși să ajungă la un acord cu privire la schimbarea misiunilor sistemelor actuale de apărare antirachetă, ar putea fi deschise la un compromis care să permită introducerea de noi sisteme de apărare împotriva rachetelor ruse de croazieră.

Eforturile de consolidare a apărării antirachetă sunt alimentate de dezvoltarea de către Rusia a unor noi clase de rachete, dar și de probabila dispariție a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

Țările est-europene, în special Polonia și statele baltice, se consideră tot mai amenințate de arsenalul nuclear al Moscovei și militează ca NATO să dezvolte noi sisteme de apărare.

Pe baza informațiilor furnizate de mai multe agenții de spionaj aliate, țările NATO au ajuns la un consens potrivit căruia noile rachete ruse de croazieră, capabile să transporte ogive nucleare, reprezintă o amenințare. Aceste rachete ar putea oferi Rusiei un avantaj semnificativ într-o criză, întrucât ar putea să se folosească de amenințarea cu războiul pentru a forța alte țări să cedeze condițiilor Moscovei.

Relațiile între Rusia și statele occidentale s-au deteriorat puternic după anul 2014, așa că orice încercare a NATO de a-și redirecționa apărarea antirachetă sau de a-și dezvolta sistemul cu noi capacități ar putea fi un punct de cotitură.

Săptămâna trecută, miniștrii Apărării din țările NATO au aprobat o analiză a potențialelor reacții la introducerea de către Rusia a rachetei de croazieră SSC-8, despre care NATO susține că încalcă prevederile Tratatului INF, au declarat oficiali din cadrul alianței transatlantice.

NATO va trebui, probabil, să examineze într-un mod mai larg de ceea ce are nevoie pentru a se apăra împotriva rachetelor de croazieră. Un astfel de studiu, dacă va fi aprobat anul acesta, ar include explorarea posibilității modernizării obiectivelor Aegis Ashore din România și Polonia, dar și dezvoltarea de noi capacități radar sau de apărare împotriva rachetelor de croazieră.

Sistemul NATO Aegis Ashore instalat în România din 2016, dar și cel aflat în construcție în Polonia, este în prezent incapabil să lanseze un interceptor folosit pentru a distruge rachete cu rază intermediară de acțiune. Mai mult, având în vedere proximitatea lor față de Rusia, sistemele din România și Polonia au mai puțin timp să detecteze, să țintească și să încerce să intercepteze rachetele.

Agenția de Apărare Antirachetă (MDA) din SUA a examinat modul în care sistemele existente de apărare Aegis Ashore ar putea fi modernizate cu noi radare, programe și interceptoare care să le permită să intercepteze rachete balistice cu rază intermediară de acțiune și chiar rachete de croazieră, potrivit unor foști sau actuali oficiali familiari cu discuțiile.

Oficialii americani s-au concentrat pe încercarea de a descuraja dezvoltarea de rachetele cu rază intermediară de acţiune de către Rusia prin accelerarea dezvoltării propriilor rachete terestre de croazieră, o clasă de arme interzisă de Tratatul INF.

Dar, mai mulţi membri ai alianţei transatlantice se opun introducerii de noi arme ofensive. Aşadar, oficialii NATO nu se aşteaptă la o directivă care să permită adăugarea de capacităţi ofensive, ci doar să extindă măsurile defensive, a declarat un oficial aliat de rang înalt.

Începând cu luna aprilie, sistemul Aegis Ashore din România este modernizat, însă oficialii aliați au declarat că lucrările de modernizare erau programate de mai mult timp şi nu implică recalibrarea sistemului.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE