"Recomandarea" pe care i-o face Olguţa Vasilescu lui Iohannis, după ce acesta a făcut praf Legea salarizării

Postat la: 03.04.2018 |

După ce Klaus Iohannis a criticat dur politica salarială aplicată de Guvern, catalogând-o drept un „carusel al impredictibilităţii", ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu îi răspunde preşedintelui la fel de tăios. Aceasta îi recomandă şefului statului să ceară explicaţii despre inflaţie la Banca Naţională a României, acolo unde poate merge pentru „o discuţie aplicată şi corectă (...) pentru a descoperi multitudinea şi complexitatea cauzelor interne şi externe".

„Referitor la creşterea inflaţiei, sperăm că preşedintele nu consideră că aceasta s-ar produce din cauza majorărilor salariilor şi pensiilor şi nu sugerează soluţii precum cele adoptate în anul 2009 de Guvernul Boc şi îi recomandăm o discuţie aplicată şi corectă cu oficialii Băncii Naţionale a României, pentru a descoperi multitudinea şi complexitatea cauzelor interne şi externe care stau la baza evoluţiei inflaţiei", se arată în comunicatul postat pe site-ul Ministerului Muncii.

Olguţa Vasilescu susţine că Legea salarizării este una predictibilă chiar prin existenţa grilelor care fac parte din Legea 153/2017, la fel ca şi ritmul anual de creştere. Ministrul Muncii subliniază că aceasta se aplică etapizat, până în 2022, an în care vor fi eliminate inegalităţile din sistem.

„Cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei în anul 2017, faţă de 2016 şi au însemnat majorări cuprinse între 10% şi 50%, doar în anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari. (...) Reamintim, totuşi, faptul că transferul contribuţiilor nu are nicio legătură cu Legea salarizării, ci este prevăzut de Codul Fiscal", se mai arată în sursa citată.

Vasilescu a ţinut să-l „liniştească" pe Iohannis şi în privinţa ordonanţelor de urgenţă prin care au fost modificare Legile 152 şi 153 din 2007, asigurându-l că amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizării, „ba chiar au condus la scăderea procentului celor care au suferit ajustări ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre aceştia numărându-se şi majoritatea angajaţilor Administraţiei Prezidenţiale. Aceste creşteri salariale au acoperit, astfel, întoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost făcute şi astfel încât Guvernul să se încadreze în limita de deficit de 3%".

Preşedintele Klaus Iohannis a desfiinţat politicile salariale ale Guvernului, susţinând, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezeidenţiale, „situaţia salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile şi criteriile de stabilitate asumate iniţial, precum şi promisiunile electorale ale coaliţiei PSD-ALDE".

Şeful statului şi-a prezentat nemulţumirile într-o întâlnire pe care a avut-o, marţi, la Cotroceni, cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Primierul i-a prezentat preşedintelui situaţia salarială, oferind asigurări de stabilitate în privinţa resurselor financiare necesare aplicării Legii salarizării şi a majorărilor salariale asumate până în prezent. La rândul său, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, făcând referire la grila salarială care îşi va produce pe deplin efectele din 2022. Totodată, a fost exprimată poziţia Guvernului de a menţine cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017.

„Preşedintele României a atras atenţia că situaţia salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile şi criteriile de stabilitate asumate iniţial, precum şi promisiunile electorale ale coaliţiei PSD-ALDE. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale şi al impredictibilităţii, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanţe care nu doar rezolvă, dar şi creează noi probleme", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, şeful statului a arătat că „nu se mai poate vorbi de predictibilitate în mecanismul de stabilire a drepturilor salariale, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale şi încurajează solicitări similare şi din partea altor categorii de personal, cu preţul unor riscuri privind încadrarea în ţintele bugetare asumate de către Guvern".

Preşedintele, se arată în comunicat, a subliniat că pe fondul unor politici fiscal-bugetare „imprudente şi necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare".

„Transferul contribuţiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului şi reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creştere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă şi această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflaţiei, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018", se mai arată în comunicat.