Ce se întâmplă după alegeri? Care e procedura
Postat la: 11.12.2016 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Negocierile pentru constituirea unei majorităţi parlamentare care să acorde susţinerea necesară noului Guvern vor intra în linie dreaptă odată cu încheierea scrutinului din 11 decembrie şi cu aflarea numărului exact de mandate pe care fiecare dintre competitori îl va deţine în viitorul Legislativ.
Deşi în timpul campaniei electorale au fost avansate diverse scenarii post-scrutin privind structurarea noii majorităţi parlamentare şi desemnarea viitorului prim-ministru mai mult sau mai puţin fanteziste, politicienii vor trebui să ţină cont de procedura şi de termenele concrete stipulate atât de Constituţie, cât şi de regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Primul pas prevăzut de Constituţie după alegeri constă în îndeplinirea procedurilor legale pentru constituirea noului Legislativ. Constituţia prevede că Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, în timp ce în Regulamentele celor două Camere se stipulează că aceste foruri se întrunesc în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de şeful statului.
Procedura este relevantă în condiţiile în care conducerile celor două Camere sunt alese de către aceste foruri legal constituite. Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Deputaţilor sau ale Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, respectiv senatori, în calitate de secretari.
În 2012, noul Parlament - ales la data de 9 decembrie - a fost convocat în ziua de 19 decembrie. Fostul preşedinte Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00. în aceeaşi zi în care au fost publicate în Monitorul Oficial procesele-verbale conţinând numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele şi formaţiunile care au trecut pragul electoral, precum şi numele senatorilor şi deputaţilor cărora le-au fost atribuite mandate. Fostul şef al statului a explicat, la acel moment, că decizia de convocare a noului Parlament trebuie să ţină seama de un element esenţial, respectiv acela că nu se poate suprapune funcţionarea a două parlamente, în condiţiile în care Parlamentul ales în 2008 îşi încheia mandatul în 19 decembrie 2012.
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor şi Senatul aleg, în prima lor şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, care să reflecte configuraţia politică a Camerei respective. Comisia de validare, în cel mult 4 zile (în cazul Camerei)/ 3 zile (în cazul Senatului), întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor sau prezintă, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele de senatori repartizate.
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiilor de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau senator se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, respectiv după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.
Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Odată validată alegerea, fiecare formaţiune politică va şti cu exactitate care este numărul de mandate de parlamentari de care dispune. Calitatea de deputat sau de senator, în cazul vechilor parlamentari, încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese.
Sediul materiei în ceea ce priveşte desemnarea premierului îl reprezintă două articole din Constituţie, precum şi o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la interpretarea unuia dintre acestea. Astfel, primul articol menţionat stipulează că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament" (art 85, alin.1 - „Numirea Guvernului", din Capitolul II - „Preşedintele României").
Celălalt articol stipulează că şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament" (art 103, alin.1 - „Învestitura", din Capitolul III - „Guvernul"). Decizia CCR nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României stipulează următoarele, intrpretând astfel prevederile articolului 103 din Constituţie:
„(...) Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menţionate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorităţi parlamentare în vederea obţinerii votului de încredere. De aceea, Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului".
Potrivit Constituţiei, odată desemnat, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă premierul desemnat nu obţine voturile majorităţii deputaţilor şi senatorilor, procedura se reia, iar şeful statului va desemna din nou un prim-ministru. Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa şefului statului, jurământul. Guvernul, în întregul său, şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Constituţia mai prevede şi faptul că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, şeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Omul numărul doi al Rusiei crede că Siberia va fi unul dintre cele mai sigure locuri de pe Pământ și de aceea „elitele anglo-saxone" vor să cucerească regiunea
"Când supervulcanul Yellowstone va erupe, va anihila toate formele de viață de pe continentul nord-american. Siberia va deveni unul dintre cele mai sigure locuri de pe Pământ - ceea ce reprezintă încă un motiv pentru care "elitele anglo-saxone" vor să cucerească regiunea de la Rusia.", spune Nikolai Patrushev, al doilea cel mai puternic om din Rusia.
-
Generația cancerului: tot mai mulți adolescenți și tineri se îmbolnăvesc, iar speranțele de vindecare sunt mai mici
Adolescenții și tinerii adulți din România, diagnosticați cu cancer, se confruntă cu o rată de supraviețuire mai mică decât cea a copiilor, grup la care s-a înregistrat o creștere semnificativă a ratei de supraviețuire. Diagnosticul tardiv și calitatea tratamentului reprezintă factori esențiali în această situație.
-
Dosarul secret al lui Iohannis si ultimul obstacol privind recuperarea casei din Sibiu și a banilor din chirie
Un litigiu din 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu, care a aparținut soției președintelui Iohannis, nu a primit nici măcar termen la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), deși recursul a fost înregistrat în septembrie anul trecut, potrivit portalului instanței supreme. E vorba de litigiul privind moștenirea unei case din Sibiu, de pe strada Gheorghe Magheru 35.
-
Gabriela Firea adună electoratul PSD din Capitală și îi suflă în ceafă lui Nicușor Dan
Alegerile locale din iunie 2024 se anunță din nou o luptă în doi, între Nicușor Dan și Gabriela Firea, arată datele ultimului sondaj Avangarde publicat ieri, Gabriela Firea are deja, chiar înainte de startul campaniei, un scor de 24%, fiind la doar câteva procente de Nicușor Dan (31%), în vreme ce candidatul PUSL, Constantin Popescu Piedone are doar 20% dintre preferințele de vot ale bucureștenilor și se află pe un trend descrescător.
-
Arma meteorologică? Peste 100 de tornade au fost înregistrate în mai multe state americane. Mai multe persoane și-au pierdut viața
Cel puţin cinci persoane au fost ucise de unele dintre numeroasele tornade care au măturat o parte din marele câmpii din centrul Statelor Unite.
-
Cum își ascunde Rusia tranzacțiile cu China după ce Trezoreria SUA a avertizat băncile chineze cu sancțiuni
Eforturile firmelor ruse de a efectua plăţi pentru mărfuri în China, în contextul temerilor de sancţiuni secundare ale băncilor locale, au generat o piaţă înfloritoare pentru intermediari, până la jumătate din tranzacţii fiind acum gestionate de aceştia.
-
Reprezentanții a peste 130 de state se întâlnesc, în Austria, pentru a discuta reglementarea armelor autonome, bazate pe inteligența artificială
O conferinţă internaţională intitulată 'Omenirea la răscruce: sisteme de arme autonome şi provocarea reglementării' începe luni la Viena, informează dpa.
-
ChatGPT a fost dat în judecată de o asociaţie de protecţie a vieţii private: "Nici chiar editorul său OpenAI nu îl poate opri"
Asociaţia vieneză de protecţie a vieţii private NOYB a anunţat luni că a intentat un proces în Austria împotriva programului de inteligenţă artificială generativă, deoarece "ChatGPT divaghează şi nici chiar editorul său, OpenAI, nu îl poate opri", potrivit AFP.
-
Financial Times: La Londra se pregătește o lovitură de Palat!
Unii parlamentari din Partidul Conservator de guvernământ al Marii Britanii ar putea încerca să-și înlăture liderul, premierul Rishi Sunak, după alegerile locale din 2 mai, relatează Financial Times, citând surse.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Ratatul NATO vrea la război! Iohannis cere noi recruți în Armata Română: "Trebuie să intensificăm rezerva de personal militar!"
- 2.Planul B ca sa nu se mai tina alegerile: Proiect de lege pentru "Situatii de Criză" propus în dezbatere publică de Ministerul Apărării
- 3.Dan Puric la Muntele Athos: "Voi candida la președinție, când mă va suna personal Putin de la Moscova!"
- 4.Cum au fost furați zilnic și îndatorați cu mii de euro toți românii
- 5.Cozmin Gușă, posibil candidat al AUR pentru Primaria Capitalei: "N-au vrut să mă sperie, au vrut să mă omoare!"
- 6.Cosmin Gușă încurcă jocurile de culise de la Primăria Capitalei. Se bate de la egal la egal cu Nicușor Dan, iar Piedone si Cîrstoiu devin outsideri
- 7.Cum să fraudăm alegerile cinstit: România are mai mulți cetățeni cu drept de vot decât populația totală de la recensământ
- 8.Alianța AUR la un pas de a se rupe din cauza ilegalitatilor din listele semnăturilor depuse la BEC
- 9.George Simion detonează războiul în AUR: Îl suspendă pe prim-vicepreședintele Marius Lulea după telenovela cu Cozmin Gușă la Primăria Capitalei
- 10.Tudor Chirilă: "Am tot ce trebe', mă bag la primărie!"
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu