Câți luptători Wagner sunt în Moldova și de ce vor rușii ca aceștia să fie vorbitori de română. Atenție la intrarea lor în România

Postat la: 20.10.2024 |

Aproximativ 300 de tineri au fost transportați, începând cu luna iunie, peste hotarele R. Moldova la instructaje pentru pregătirea dezordinilor în masă, anunță șeful IGP, Viorel Cernățeanu, în cadrul unei conferințe de presă comună cu directorul interimar al PCCOCS, Victor Furtună, și directorul SIS Alexandru Musteață.

Portalul Deschide.md amintește că acțiunile au fost finanțate de Ilan Șor prin intermediul organizației Evrazia. "Aceste persoane au fost pregătite pentru diferite forme de destabilizare în timpul acțiunilor de protest sau măsuri în masă, unde erau instruite despre procedee și metode tehnice în acțiunile de protest, comportamentele pe care trebuie să le manifeste, tactici de provocare, înfruntarea inteligentă a cordoanelor, extragerea de obiecte/ arme de la organele de forță, cum trebuia să reziste intervenției organelor de forță, cum să facă retragerea rapidă din rândul mulțimii" a declarat Cernăuțeanu.

Subiectul a fost dezbătut și în podcastul Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, ediție care s-a axat pe alegerile din Republica Moldova și referendumul crucial pro-Europa din acest weekend. Mai cu seamă pe recrutările celor care sunt vorbitori de limba română și dețin cetățenia statului român. Invitații lui Tudor Curtifan în cadrul emisiunii, experții Angela Grămadă și Cătălin Done, președintele respectiv vicepreședintele think thank-ului ESGA, au atins inclusiv subiectul destabilizării Moldovei și României de către persoane pregătite special în astfel de acțiuni de Federația Rusă.

„Rusia încearcă destabilizarea nu doar politică, dar și în societate. Pe mine mă surprinde foarte mult liniștea de la Tiraspol din aceste zile, e oarecum calmul de dinaintea furtunii. Nu întâmplător SIS (n.r. - serviciul de informații al Moldovei) și poliția din R. Moldova au ieșit cu informații clare și imagini video cu filmări din centrele de reeducare politică și pregătire a acestor agenți sub acoperire ai Rusiei, căci în definitiv asta sunt. E clar că poliția și serviciile secrete au identitatea lor, eu mă așteptam să avem parte de primele arestări masive care să arate că autoritățile sunt capabile de gestionarea problemei.

Și m-aș uita foarte atent la modul în care ei se deplasează pe teritoriul țării. E clar că dacă ei vor ajunge în Transnistria se vor afla de fapt și de drept sub comanda militară rusă de la Tiraspol. Mă aștept ca în 2025 ei să devină votanți și propagandiști activi pentru forțele pro-ruse.

Din comunicatul oficial al SIS vedem că Federația Rusă era foarte interesată și ca persoanele recrutate să fie vorbitoare de limbă română, nu doar rusă. Întrebarea este de ce? Avem scenariul în care Rusia s-ar concentra doar pe R. Moldova dar își extinde cumva orizontul de acțiune infiltrând aceste persoane în rândul comunităților românești, dar cu o gândire politică și un comportament social mai conservator. Dar aș lega ceea ce se întâmplă și de alegerile prezidențiale și parlamentare din România, pentru că să nu uităm că foarte mulți cetățeni ai R. Moldova dețin și cetățenia statului român. Iar acești agenți pot fi folosiți ca agenți dublii în implementarea strategiilor de destabilizare atât a R. Moldova cât și a României. Să nu uităm faptul că inclusiv în România s-a discutat despre agenți electorali ai Federației Ruse", a explicat Cătălin Done.

Angela Grămadă a completat, amintind faptul că riscăm să asistăm la o situație similară în care „prin" Moldova a intrat în România inclusiv mesajul propagandei ruse. Cel mai elocvent exemplu este publicația de propagandă rusă Sputnik, care după ce și-a deschis redacția la Chișinău a devenit tot mai interesată de România. Înainte de invadarea Ucrainei, cât și imediat după, Sputnik a promovat masiv personalități politice de la București care aveau o poziție critică asupra Ucrainei.

„Vreau să vă reamintesc că Sputnik a ajuns în România prin intermediul Republicii Moldova. Pentru că Sputnik și-a deschis întâi redacție la Chișinău, redacția a rămas acolo, dar după o anumită perioadă a început să promoveze mult articole și conținut despre situația politică din România. Mai ales prin preluarea discursurilor acelor politicieni de la București care aveau o poziție ostilă față de Ucraina și față de ceea ce a făcut Federația Rusă cu privire la anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Și au găsit asemenea personaje. Deci din această cauză din R. Moldova ei pot intra și în alte state. În funcție de interesele pe care le definește Federația Rusă", a punctat și Angela Grămadă.