Unifarm a luat peste 500.000 de euro, bani publici, de la Ministerul Sănătăţii doar pentru o atribuţie din obiectul său de activitate

• Tweet

Timp de 4 ani, Compania Naţională Unifarm SA cu capital deţinut integral de statul român, sub tutela Ministerului Sănătăţii, a luat peste 500.000 de euro, bani publici, chiar de la Ministerul Sănătăţii- unicul său acţionar - prin contracte succesive încheiate între conducerile ministerului şi Unifarm SA pe atribuţii- culmea- aflate chiar în obiectul de activitate al CN Unifarm SA.

Astfel, s-a creat un circuit financiar prin care s-au mutat sume importante de bani publici, prin negociere şi pe atribuţii, chiar în interiorul statului. Prevederile din HG 892 din 14 decembrie1998 şi statutul Unifarm, de la constituirea de către statul român a companiei arată că unul dintre obiectele sale de activitate este „asigurarea prin depozite proprii şi prin subdepozite teritoriale, a constituirii stocurilor rezervei de mobilizare pentru produse medicamentoase cu finanţare integrală de la bugetul de stat, precum şi acumularea, împrospătarea, păstrarea, scoaterea sub formă de împrumut sau definitivă a acestora".

Numai că an de an, conform datelor publice, CN Unifarm SA a luat peste 525.935 de euro bani publici de la stat, pentru o activitate pe care oricum era obligată să o desfăşoare, statul fiindu-i nu doar principalul acţionar, dar şi cel care i-a trasat acest obiect de activitate pe care, ulterior, l-a taxat prin tot felul de contracte, conform Mediafax.

Aşa se face că:

- În 2016, prin contract de prestări servicii, făcut prin OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, CN Unifarm SA a luat de la Ministerul Sănătăţii-139.060 de euro, bani publici, pe depozitarea produselor achiziţionate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate şi produselor din cadrul Rezervei Ministerului Sănătăţii
-​ În 2017, tot prin contract de achiziţie, prin negociere, CN Unifarm SA a luat de la Ministerul Sănătăţii- 113.846,15 de euro, bani publici, pe servicii de depozitare
- În 2018, tot prin contract de achiziţie, CN Unifarm SA a luat de la Ministerul Sănătăţii- 180.335,63 de euro, bani publici, pe servicii de depozitare
- În 2019, tot prin contract de achiziţie, prin negociere, CN Unifarm SA a luat de la Ministerul Sănătăţii- 92.693,40 de euro, bani publici, pe servicii de depozitare.

Un exemplu în acest sens îl constituie contractul de prestări servicii din 2016 de 621.600 lei, inclusiv TVA (139.060 de euro), încheiat în 28 şi 29 aprilie 2016, între ministrul Sănătăţii al Guvernului Dacian Cioloş, Patriciu Andrei Achimaş Cadariu şi Ion Maranda, director general al CN Unifarm SA. Contractul (document mai jos) este făcut pe 8 luni, chiar pe atributul Unifarm SA: asigurarea prin depozite proprii şi prin subdepozite teritoriale, a constituirii stocurilor rezervei de mobilizare pentru produse medicamentoase cu finanţare integrală de la bugetul de stat.

Numai că CN Unifarm SA percepe bani publici de la acţionarul său unic, Ministerul Sănătăţii, cu aportul Ministerului Sănătăţii, pe un serviciu pe care oricum era obligat să-l asigure. Contractul de prestări servicii pe achiziţiile publice din 2016 dintre ministrul Cadariu şi Ion Maranda de la Unifarm se referă la „servicii de depozitare, conservare şi eliberare a produselor achiziţionate în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate şi produselor achiziţionate în cadrul Rezervei Ministerului Sănătăţii" şi are posibilitate de prelungire prin act adiţional pentru încă 4 luni.

Practic, CN Unifarm SA trebuie să-i ofere în Bucureşti acţionarului său unic, Ministerul Sănătăţii 2 suprafeţe de minim 700 mp şi 100 mp şi 6 camere frigorifice (de 200 mc şi 40 mc) pentru depozitare pe care era oricum obligată să o facă, şi se angajează „să asigure integritatea produselor aflate în depozit". În plus, CN Unifarm SA se obligă să asigure Ministerului Sănătăţii rulajul estimativ pentru cantităţile de vaccinuri, teste HIV, medicamente şi dezinfectanţi conform caietului de sarcini şi propunerii tehnice.

Contractul este semnat şi încheiat între ministrul Sănătăţii al Guvernului Dacian Cioloş, Patriciu Andrei Achimaş Cadariu, care a demisionat după câteva zile după semnarea acestuia în timpul scandalului Hexi Pharma şi crizei dezinfectanţilor din spitale şi de Ion Maranda, director general al CN Unifarm SA. Ion Maranda, director general al CN Unifarm SA, este fostul şef al Direcţiei de Protecţie Internă al SRI sub mandatul în fruntea SRI a lui Radu Timofte, trecut în rezervă pe 27 iulie 2005 cu gradul de general de brigadă cu o stea de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, mai scrie Mediafax.

Presa a relatat de-a lungul timpului despre scandalurile în care a fost implicat Ion Maranda când era şef în SRI: un potenţial conflict cu fostul director adjunct al SRI, Dumitru Zamfir, cazul răpirea din Irak, scandalul Narcis Daju şi scandalul Monica Iacob Ridzi.

Recuperat de SRI sub conducerea fostului director SRI, Geroge Maior, naş al lui Victor Ponta, şi Florian Coldea, la acea prim adjunct operativ al SRI, dar din privat, ca şef al AVI Group SRL, Ion Maranda, la fel ca Ioan Adrian Ionel, ajung să fie numiţi, în octombrie 2012, în Consiliul de Administraţie al CN Unifarm, pe mandatul de ministru al Sănătăţii al lui Victor Ponta, sub semnătura lui Raed Arafat.

AVI Group SRL, firma de consultanţă pentru afaceri şi management unde a activat generalul Maranda în perioada dintre SRI şi Unifarm este de 3 ani lichidată şi radiată. În aprilie 2013, Eugen Nicolăescu, ministrul liberal al Sănătăţii în Guvernul USL condus de Victor Ponta, îl prezenta în scris pe generalul SRI de brigadă cu o stea în rezervă, Ion Maranda, drept „jurist, care deţinea funcţia de şef serviciu al AVI Group SRL".

Între timp, Ion Maranda ca şef al CA Unifarm, ajunge director general al companiei naţionale, Adrian Eugen Ionel rămânând doar preşedinte al CA. Absolvent al Academiei SRI, doctorand SRI în „managementul informaţiilor de securitate naţională", şi Adrian Ionel a încasat, potrivit declaraţiei de avere din 2015, 400 de lei şi de la Centrul de Strategii Avansate, plin de absolvenţi ai serviciilor de informaţii, oameni din presă, Armată şi nu numai. Adrian Ionel a urmat şi cursurile Centrului de Strategii Avansate, apărând în promoţia din septembrie 2014- pe Tehnici în Analiza de Intelligence. În 6 iunie 2016, şi Adrian Eugen Ionel, s-a votat singur director general al Unifarm SA a doua oară, luându-i locul lui Ion Maranda, la conducerea CN Unifarm SA.

Contractul din 2016, de aproape 140.000 de euro între ministrul Sănătăţii, Patriciu Andrei Achimaş Cadariu şi directorul general Unifarm SA, Ion Maranda este avizat şi de directorul general de Buget şi Contabilitate de la acea vreme din Ministerul Sănătăţii, Georgeta Bumbac. Georgeta Bumbac este potrivit presei un alt funcţionar public campion, fiind fina baronului PSD de Constanţa, Felix Stroe.

De-a lungul timpului, relaţia Unifarm (cu acţionar Ministerul Sănătăţii) - Ministerul Sănătăţii s-a realizat inclusiv prin personaje comune. Un alt demnitar din ministerul Sănătăţii, condus acum de Nelu Tătaru, care a fost implicat în activitatea CN Unifarm SA este chiar secretarul general adjunct al ministerului, Dănuţ Cristian Popa. Potrivit CVului său, secretarul general al Ministerului Sănătăţii, Dănuţ Cristian Popa a fost în perioada martie- august 2017- chiar preşedinte al Consiliului de Administraţie al CN Unifarm SA.

În trecut, Popa a fost secretar general adjunct al Ministerului Tineretului şi Sportului, Consilier- şef de Cabinet al Preşedintelui C.S.Dinamo Bucureşti, chestorul Marcel Popescu, a fost secretar general al Federaţiei Române de Tir Sportiv, iar din 2016 a aterizat din funcţia de secretar general adjunct la Sport pe aceeaşi funcţie în Ministerul Sănătăţii.

Numai că în mai 2015 Popa s-a trezit cu o problemă. CNSAS l-a găsit titular de fond informativ de reţea, a descoperit că a fost recrutat în 1982 de către fosta Securitate pentru supravegherea informativă a unui cetăţean străin care era şi colegul său de facultate. CNSAS a constatat că Popa semnase de angajament cu numele conspirativ „Pană" şi note informative, dar fusese scos din reţea în 1986 de fosta Securitate pentru că „i-a scăzut randamentul" şi nu a tratat cu „suficientă seriozitate legătura" cu fosta Securitate.

În ciuda notelor informative şi angajamentului cu fosta Securitate, CNSAS nu i-a atribuit lui Dănuţ Cristian Popa calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii şi, astfel, Popa a ajuns om cheie în Ministerul Sănătăţii unde este şi acum. Ministerul Sănătăţii a fost solicitat în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public să ofere toate contractele încheiate cu CN Unifarm SA şi cele ale Unifarm SA pe timp de pandemie COVID-19, dar nu a răspuns până în prezent, concluzioneaza ancheta Mediafax.