Dosarul lui Pahonțu a fost găsit: Adevărul pentru rolul șefului SPP în timpul Revoluției din 1989. De ce nu a ajuns la CNSAS

Postat la: 27.08.2026 |

Dosarul lui Pahonțu a fost găsit: Adevărul pentru rolul șefului SPP în timpul Revoluției din 1989. De ce nu a ajuns la CNSAS

Dosarul lui Lucian Pahonțu, unde se află adevărul despre rolul avut de șeful SPP în timpul Revoluției din decembrie 1989, se afla în arhivele Jandarmeriei. Instituția a preluat documentele de la fostele Trupe de Securitate și nu le-a predat CNSAS. În lipsa acestor documente, ar fi fost imposibil să se concluzioneze dacă generalul Pahonțu a fost sau nu securist, chiar dacă acesta ar fi făcut demersurile legale necesare, pe care le întârzie de 18 ani.

Dosarul referitor la activitatea desfășurată înainte de 1989 de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, se află în arhiva Jandarmeriei Române și nu a ajuns niciodată la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, au explicat reprezentanți ai CNSAS pentru PressHub. Informația a fost confirmată ulterior și de conducerea Jandarmeriei Române.

Informația este confirmată indirect de un răspuns oficial al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Instituția recunoaște că păstrează în depozitul propriu „unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989", despre care susține însă că nu intră sub incidența OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Jandarmeria însă dă vina și pe CNSAS pentru această situație. Instituția mai arată că o comisie a CNSAS a studiat, în perioada 18 iunie-30 octombrie 2001, documentele din respectivele unități arhivistice, dar nu a solicitat predarea lor. Astfel, documentele fostelor Trupe de Securitate au rămas în custodia structurii care le-a moștenit după 1990, fără să ajungă în arhiva instituției create special pentru deconspirarea Securității.

Pahonțu s-ar fi aflat, la 21 decembrie 1989, în zona în care forțele regimului comunist au intervenit împotriva manifestanților din București. Acesta ar fi fost implicat și în acțiunile din Piața Universității din iunie 1990. Cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Pază și Protecție (SPP) din 2005.

Dezvăluirile despre implicarea sa în represiunea protestatarilor la Revoluția din 1989 și înaintea Mineriadei din 1990 au ridicat întrebări cu privire la modul de verificare al colaborării cu Securitatea comunistă la cel mai înalt nivel. 

Verificarea legăturilor lui Pahonțu cu Securitatea trebuia să înceapă din 2008, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind deconspirarea Securității. Șefii de instituție aveau obligația să trimită către Consiliul Național de Studiere al Arhivelor Securității (CNSAS) o declarație pe proprie răspundere privind colaborarea cu Securitatea în 30 de zile. De atunci au trecut 18 ani.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Dosarul lui Pahonțu a fost găsit: Adevărul pentru rolul șefului SPP în timpul Revoluției din 1989. De ce nu a ajuns la CNSAS

Postat la: 27.08.2026 |

0

Dosarul lui Lucian Pahonțu, unde se află adevărul despre rolul avut de șeful SPP în timpul Revoluției din decembrie 1989, se afla în arhivele Jandarmeriei. Instituția a preluat documentele de la fostele Trupe de Securitate și nu le-a predat CNSAS. În lipsa acestor documente, ar fi fost imposibil să se concluzioneze dacă generalul Pahonțu a fost sau nu securist, chiar dacă acesta ar fi făcut demersurile legale necesare, pe care le întârzie de 18 ani.

Dosarul referitor la activitatea desfășurată înainte de 1989 de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, se află în arhiva Jandarmeriei Române și nu a ajuns niciodată la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, au explicat reprezentanți ai CNSAS pentru PressHub. Informația a fost confirmată ulterior și de conducerea Jandarmeriei Române.

Informația este confirmată indirect de un răspuns oficial al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Instituția recunoaște că păstrează în depozitul propriu „unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989", despre care susține însă că nu intră sub incidența OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Jandarmeria însă dă vina și pe CNSAS pentru această situație. Instituția mai arată că o comisie a CNSAS a studiat, în perioada 18 iunie-30 octombrie 2001, documentele din respectivele unități arhivistice, dar nu a solicitat predarea lor. Astfel, documentele fostelor Trupe de Securitate au rămas în custodia structurii care le-a moștenit după 1990, fără să ajungă în arhiva instituției create special pentru deconspirarea Securității.

Pahonțu s-ar fi aflat, la 21 decembrie 1989, în zona în care forțele regimului comunist au intervenit împotriva manifestanților din București. Acesta ar fi fost implicat și în acțiunile din Piața Universității din iunie 1990. Cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Pază și Protecție (SPP) din 2005.

Dezvăluirile despre implicarea sa în represiunea protestatarilor la Revoluția din 1989 și înaintea Mineriadei din 1990 au ridicat întrebări cu privire la modul de verificare al colaborării cu Securitatea comunistă la cel mai înalt nivel. 

Verificarea legăturilor lui Pahonțu cu Securitatea trebuia să înceapă din 2008, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind deconspirarea Securității. Șefii de instituție aveau obligația să trimită către Consiliul Național de Studiere al Arhivelor Securității (CNSAS) o declarație pe proprie răspundere privind colaborarea cu Securitatea în 30 de zile. De atunci au trecut 18 ani.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE