Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: A participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității

Postat la: 26.08.2026 |

Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: A participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității

Șeful SPP, Lucian Pahonțu, a făcut parte din forțele de represiune contra manifestanților democratici în două momente cruciale din istoria recentă a României. Cel mai influent și mai longeviv șef de serviciu secret din România rezistă de peste 20 de ani la vârful statului român, reușind să-și cosmetizeze CV-ul și să ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare.

Lucian Pahonțu, 61 de ani, conduce SPP de 21 de ani. S-a pensionat în 2024, dar a rămas cu contract la SPP, pe care-l coordonează în continuare, scrie Recorder. La Revoluție, Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform mai multor documente descoperite de Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți.

Baricada de la Inter a fost locul unde, pe 21 decembrie 1989, s-au coalizat, au rezistat și au fost împușcați primele grupuri de manifestanți din București care s-au adăugat protestelor începute pe 16 decembrie la Timișoara. Proteste contra comunismului au fost în toate țările de Est, dar România a fost singura în care forțele de ordine, MAI, Securitate și Armată, au tras în propriul popor. Documentele probează că Pahonțu a fost în acea zi acolo, de partea regimului comunist, singurul care a aplicat represiunea armată.

Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările transmise de Recorder cu privire la informațiile care privesc biografia sa și s-a rezumat să spună că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate". Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București, potrivit aceleiași surse.

Jurnaliștii au descoperit că Lucian Pahonțu a făcut parte din unitatea militară UM 0305 Băneasa. Pe 21 decembrie, după fuga lui Ceaușescu din Piața CC al PCR,, unde fusese pentru prima dată fluierat, acesta s-a baricadat în Clădirea MAI de astăzi. Bucureștenii au ieșit în stradă ca să protesteze, după informațiile care veniseră de la Timișoara. Spre după-amiaza zilei de 21 decembrie, trupe îmbrăcate în uniforme s-au mobilizat contra demonstranților din fața Hotelului Intercontinental. Printre aceste trupe se afla și „plutonul comandat de lt. Pahonțu Lucian".

Lucian Pahonțu a declarat în Dosarul Revoluției, când a fost întrebat de procurori, că alții au tras în manifestanți. Recunoaște că a ajuns la ora 22 în centru Bucureștiului, zona Intercontinental, dar „în toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții", sună declarația șef al SPP, consemnată de Recorder, din Dosarul Revoluției. Recorder susține că colegii lui Pahonțu au altă versiune despre acea noapte.

Mii și mii de români, în general tineri, studenți, dar nu numai, au demonstrat luni în șir în Piața Universității, în anul 1990, pentru un regim democratic. Ion Iliescu i-a numit „golani" și a decis evacuarea Pieței. Evacuarea s-a făcut în forță. Recorder a găsit mărturii potrivit cărora la acțiunile contra manifestanților a participat și Lucian Pahonțu.

Fostul coleg al lui Pahonțu, Radu Grigoraș, a confirmat pentru Recorder mărturia depusă în Dosarul Mineriadei și relația de prietenie pe care o avea cu Lucian Pahonțu: „Eram colegi, 2-3 ani diferență de vârstă poate, eram apropiați. Am fost împreună la evacuarea Pieței Universității. Au fost arestări la corturi acolo... Nu exista o formă de dialog, adică să mergi, să stai... i-am luat la bastoane, îi loveam, îi încătușam, foloseam forța. Eram instituția statului, aveam dreptul să folosim forța".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: A participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității

Postat la: 26.08.2026 |

0

Șeful SPP, Lucian Pahonțu, a făcut parte din forțele de represiune contra manifestanților democratici în două momente cruciale din istoria recentă a României. Cel mai influent și mai longeviv șef de serviciu secret din România rezistă de peste 20 de ani la vârful statului român, reușind să-și cosmetizeze CV-ul și să ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare.

Lucian Pahonțu, 61 de ani, conduce SPP de 21 de ani. S-a pensionat în 2024, dar a rămas cu contract la SPP, pe care-l coordonează în continuare, scrie Recorder. La Revoluție, Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform mai multor documente descoperite de Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți.

Baricada de la Inter a fost locul unde, pe 21 decembrie 1989, s-au coalizat, au rezistat și au fost împușcați primele grupuri de manifestanți din București care s-au adăugat protestelor începute pe 16 decembrie la Timișoara. Proteste contra comunismului au fost în toate țările de Est, dar România a fost singura în care forțele de ordine, MAI, Securitate și Armată, au tras în propriul popor. Documentele probează că Pahonțu a fost în acea zi acolo, de partea regimului comunist, singurul care a aplicat represiunea armată.

Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările transmise de Recorder cu privire la informațiile care privesc biografia sa și s-a rezumat să spună că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate". Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București, potrivit aceleiași surse.

Jurnaliștii au descoperit că Lucian Pahonțu a făcut parte din unitatea militară UM 0305 Băneasa. Pe 21 decembrie, după fuga lui Ceaușescu din Piața CC al PCR,, unde fusese pentru prima dată fluierat, acesta s-a baricadat în Clădirea MAI de astăzi. Bucureștenii au ieșit în stradă ca să protesteze, după informațiile care veniseră de la Timișoara. Spre după-amiaza zilei de 21 decembrie, trupe îmbrăcate în uniforme s-au mobilizat contra demonstranților din fața Hotelului Intercontinental. Printre aceste trupe se afla și „plutonul comandat de lt. Pahonțu Lucian".

Lucian Pahonțu a declarat în Dosarul Revoluției, când a fost întrebat de procurori, că alții au tras în manifestanți. Recunoaște că a ajuns la ora 22 în centru Bucureștiului, zona Intercontinental, dar „în toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții", sună declarația șef al SPP, consemnată de Recorder, din Dosarul Revoluției. Recorder susține că colegii lui Pahonțu au altă versiune despre acea noapte.

Mii și mii de români, în general tineri, studenți, dar nu numai, au demonstrat luni în șir în Piața Universității, în anul 1990, pentru un regim democratic. Ion Iliescu i-a numit „golani" și a decis evacuarea Pieței. Evacuarea s-a făcut în forță. Recorder a găsit mărturii potrivit cărora la acțiunile contra manifestanților a participat și Lucian Pahonțu.

Fostul coleg al lui Pahonțu, Radu Grigoraș, a confirmat pentru Recorder mărturia depusă în Dosarul Mineriadei și relația de prietenie pe care o avea cu Lucian Pahonțu: „Eram colegi, 2-3 ani diferență de vârstă poate, eram apropiați. Am fost împreună la evacuarea Pieței Universității. Au fost arestări la corturi acolo... Nu exista o formă de dialog, adică să mergi, să stai... i-am luat la bastoane, îi loveam, îi încătușam, foloseam forța. Eram instituția statului, aveam dreptul să folosim forța".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE