Satul unde o nuntă întreagă a dispărut în apele Siretului. Gheața s-a rupt sub săniile pline cu nuntași și doar mirele a scăpat

Postat la: 17.09.2026 |

Satul unde o nuntă întreagă a dispărut în apele Siretului. Gheața s-a rupt sub săniile pline cu nuntași și doar mirele a scăpat

O nuntă întreagă a fost înghițită de apele Siretului, după ce gheața s-a rupt sub săniile în care se afla alaiul. Mireasa, nunii, socrii mari, lăutarii și numeroși nuntași ar fi pierit în apele reci ale râului. Doar mirele ar fi reușit să scape și s-a întors pentru a da familiei vestea cumplită. Tragedia, despre care localnicii spun că s-ar fi petrecut în jurul anului 1850, a dat naștere unei balade care se cântă și în prezent.

Povestea este cunoscută în Nămoloasa drept legenda miresei și a fost transmisă timp de generații. Nu există documente istorice care să confirme toate detaliile întâmplării, însă mărturiile adunate de cercetători locali susțin că la originea baladei s-ar afla un eveniment tragic real.

Potrivit tradiției, mireasa era Gherghina lui Manole, o fată din Nămoloasa, provenită dintr-o familie înstărită și singură la părinți. Mirele era venit din zona Comăneștiului. Cei doi s-ar fi cunoscut vara, iar în timpul iernii mirele ar fi venit să o ia de soție. După petrecere, alaiul s-a urcat în sănii trase de cai și a pornit spre celălalt mal al Siretului.

Traversarea s-ar fi făcut pe gheață, în zona fostului cătun Blehani, o așezare care între timp a dispărut. La un moment dat, gheața a cedat sub greutatea săniilor. Mireasa, nunii, socrii mari şi lăutarii,au pierit în Siret. Doar mirele a reușit să se salveze și s-a dus să dea cumplita veste.

„Nuntașii au stat la masă, au petrecut, iar când să plece spre Comănești, pe Siret, tot alaiul, toți nuntașii s-a înecat. De aici s-au scris tot felul de balade precum «La Siret, la Nămoloasa, unde s-a înecat mireasa»", a povestit primarul comunei Nămoloasa, Adrian Răsmeriță.

Tragedia a rămas mult timp doar o poveste transmisă din gură în gură. Primele versuri ale baladei nu au un autor cunoscut. Varianta care a ajuns să fie cântată în zilele noastre a fost consemnată de rapsodul popular Gheorghiță Călin, decedat în 1988.

„Gheața a trosnit / Sloii s-a pornit / Apa s-a umflat și s-a tulburat / Și brață la brață / Au pierit sub gheață, Nun și nuna mare / Feciori și fecioare. (...) Pe Siret la Nămoloasa / Unde s-anecat mireasa / Sărmănuța, vai de ea / Nu s-a înecat numai ea / Cu nașii alăturea / Ci și nunta după ea / Sărmănuța, vai de ea / Numai mirele-a scăpat / și-n sihăstrie-a plecat / Ca un mare vinovat", scrie Costache Gheorghiță, în „Legenda Miresii".

Povestea se încheie cu imaginea miresei înecate împreună cu nunii și ceilalți participanți la nuntă, în timp ce mirele este singurul supraviețuitor.

Balada conține și un blestem adresat Siretului. Râului i se cere să-și surpe malurile și să nu permită construirea unui pod peste apele sale.

Profesoara Carmen Titiana Ioniță a început să cerceteze povestea în 2008, la un an după venirea sa în Nămoloasa, potrivit arhivei Adevărul.

Interesul pentru legendă a pornit de la o fotografie veche găsită pe un panou al școlii. Imaginea, realizată în anii '70, prezenta corul căminului cultural din localitate, dirijat de profesorul Florică Dumitrache.

„Am descoperit legenda miresei în 2008, la un an de la venirea noastră în parohie. Fiind cadru didactic în localitate, am văzut pe un panou de pe holul școlii o imagine din anii 70 ai secolului trecut, care înfățișa corul din acea vreme al căminului cultural", a povestit profesoar.

Nămoloasa este o comună din județul Galați, formată din satele Nămoloasa, Nămoloasa-Sat și Crângeni. În urmă cu aproape două secole, localitatea avea o importanță mult mai mare decât în prezent. Era un punct de trecere pentru negustori, turme și mărfuri, iar în zonă se stabiliseră numeroși negustori de lemn.

„Localitatea era poarta de trecere dintre Muntenia şi Moldova, iar aici s-au aşezat numeroşi negustori de lemn. Lemnul era adus cu pluta de la munte, pe Trotuş. Se făcea troc, iar mulți s-au stabilit la noi în comunitate. În perioada aceea erau în jur de 9.000 de locuitori", spune primarul Adrian Răsmeriță.

Târgul Nămoloasa a fost înființat în 1818 de logofătul Costache Conachi, în baza unui hrisov emis de domnitorul Moldovei, Mihail Suțu.

La începutul secolului al XIX-lea, localitatea avea și o vamă importantă. În jurul anilor 1830-1835 erau taxați aici mocanii veniți din Vrancea, Bacău și Transilvania, care coborau cu turmele către zonele de iernat.

În perioada în care s-ar fi produs tragedia, Siretul era una dintre principalele bariere naturale ale zonei. Vara, oamenii îl traversau cu bărci și plute. Iarna, când gheața era suficient de groasă, săniile trase de cai treceau direct peste râu.

În zonă nu exista un pod, iar cei care nu puteau traversa Siretul trebuiau să ajungă la alte vaduri, aflate la mai mult de 20 de kilometri.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Satul unde o nuntă întreagă a dispărut în apele Siretului. Gheața s-a rupt sub săniile pline cu nuntași și doar mirele a scăpat

Postat la: 17.09.2026 |

0

O nuntă întreagă a fost înghițită de apele Siretului, după ce gheața s-a rupt sub săniile în care se afla alaiul. Mireasa, nunii, socrii mari, lăutarii și numeroși nuntași ar fi pierit în apele reci ale râului. Doar mirele ar fi reușit să scape și s-a întors pentru a da familiei vestea cumplită. Tragedia, despre care localnicii spun că s-ar fi petrecut în jurul anului 1850, a dat naștere unei balade care se cântă și în prezent.

Povestea este cunoscută în Nămoloasa drept legenda miresei și a fost transmisă timp de generații. Nu există documente istorice care să confirme toate detaliile întâmplării, însă mărturiile adunate de cercetători locali susțin că la originea baladei s-ar afla un eveniment tragic real.

Potrivit tradiției, mireasa era Gherghina lui Manole, o fată din Nămoloasa, provenită dintr-o familie înstărită și singură la părinți. Mirele era venit din zona Comăneștiului. Cei doi s-ar fi cunoscut vara, iar în timpul iernii mirele ar fi venit să o ia de soție. După petrecere, alaiul s-a urcat în sănii trase de cai și a pornit spre celălalt mal al Siretului.

Traversarea s-ar fi făcut pe gheață, în zona fostului cătun Blehani, o așezare care între timp a dispărut. La un moment dat, gheața a cedat sub greutatea săniilor. Mireasa, nunii, socrii mari şi lăutarii,au pierit în Siret. Doar mirele a reușit să se salveze și s-a dus să dea cumplita veste.

„Nuntașii au stat la masă, au petrecut, iar când să plece spre Comănești, pe Siret, tot alaiul, toți nuntașii s-a înecat. De aici s-au scris tot felul de balade precum «La Siret, la Nămoloasa, unde s-a înecat mireasa»", a povestit primarul comunei Nămoloasa, Adrian Răsmeriță.

Tragedia a rămas mult timp doar o poveste transmisă din gură în gură. Primele versuri ale baladei nu au un autor cunoscut. Varianta care a ajuns să fie cântată în zilele noastre a fost consemnată de rapsodul popular Gheorghiță Călin, decedat în 1988.

„Gheața a trosnit / Sloii s-a pornit / Apa s-a umflat și s-a tulburat / Și brață la brață / Au pierit sub gheață, Nun și nuna mare / Feciori și fecioare. (...) Pe Siret la Nămoloasa / Unde s-anecat mireasa / Sărmănuța, vai de ea / Nu s-a înecat numai ea / Cu nașii alăturea / Ci și nunta după ea / Sărmănuța, vai de ea / Numai mirele-a scăpat / și-n sihăstrie-a plecat / Ca un mare vinovat", scrie Costache Gheorghiță, în „Legenda Miresii".

Povestea se încheie cu imaginea miresei înecate împreună cu nunii și ceilalți participanți la nuntă, în timp ce mirele este singurul supraviețuitor.

Balada conține și un blestem adresat Siretului. Râului i se cere să-și surpe malurile și să nu permită construirea unui pod peste apele sale.

Profesoara Carmen Titiana Ioniță a început să cerceteze povestea în 2008, la un an după venirea sa în Nămoloasa, potrivit arhivei Adevărul.

Interesul pentru legendă a pornit de la o fotografie veche găsită pe un panou al școlii. Imaginea, realizată în anii '70, prezenta corul căminului cultural din localitate, dirijat de profesorul Florică Dumitrache.

„Am descoperit legenda miresei în 2008, la un an de la venirea noastră în parohie. Fiind cadru didactic în localitate, am văzut pe un panou de pe holul școlii o imagine din anii 70 ai secolului trecut, care înfățișa corul din acea vreme al căminului cultural", a povestit profesoar.

Nămoloasa este o comună din județul Galați, formată din satele Nămoloasa, Nămoloasa-Sat și Crângeni. În urmă cu aproape două secole, localitatea avea o importanță mult mai mare decât în prezent. Era un punct de trecere pentru negustori, turme și mărfuri, iar în zonă se stabiliseră numeroși negustori de lemn.

„Localitatea era poarta de trecere dintre Muntenia şi Moldova, iar aici s-au aşezat numeroşi negustori de lemn. Lemnul era adus cu pluta de la munte, pe Trotuş. Se făcea troc, iar mulți s-au stabilit la noi în comunitate. În perioada aceea erau în jur de 9.000 de locuitori", spune primarul Adrian Răsmeriță.

Târgul Nămoloasa a fost înființat în 1818 de logofătul Costache Conachi, în baza unui hrisov emis de domnitorul Moldovei, Mihail Suțu.

La începutul secolului al XIX-lea, localitatea avea și o vamă importantă. În jurul anilor 1830-1835 erau taxați aici mocanii veniți din Vrancea, Bacău și Transilvania, care coborau cu turmele către zonele de iernat.

În perioada în care s-ar fi produs tragedia, Siretul era una dintre principalele bariere naturale ale zonei. Vara, oamenii îl traversau cu bărci și plute. Iarna, când gheața era suficient de groasă, săniile trase de cai treceau direct peste râu.

În zonă nu exista un pod, iar cei care nu puteau traversa Siretul trebuiau să ajungă la alte vaduri, aflate la mai mult de 20 de kilometri.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE