Noul Guvern, varianta Iohannis

Postat la: 04.10.2019 |

Noul Guvern, varianta Iohannis

Să admitem că joi moțiunea de cenzură trece. Ceea ce nu înseamnă că automat se formează un nou Guvern. Echipa care a mai rămas din Cabinetul Dăncilă mai poate supraviețui în terapie intensivă până după alegerile prezidențiale. Dar ar putea demisiona. Sau Klaus Iohannis s-ar putea grăbi să formeze un nou Guvern, cât timp are certitudinea mandatului aflat în curs. Cum va proceda el în oricare dintre variantele posibile, care se vor împlini la capătul primului său mandat sau a începutul mandatului următor, dacă va câștiga alegerile?

Obiectivul lui Klaus Iohannis va fi din capul locului un Guvern non-PSD. Cine se amăgește că mai există vreun scenariu prin care acesta să încredințeze din nou, a patra oară, PSD-ului formarea noului Executiv, se înșală amarnic. Prima mișcare, valabilă pentru toate scenariile ulterioare, este să cheme partidele la consultări. Separat. Nu va invita alianțe la Cotroceni ci, rând pe rând, partide parlamentare. În mod cert, la capătul acestor consultări, el va încredința cuiva din frontul politic sau non-politic anti-PSD sarcina formării viitorului Guvern.

Iohannis va desemna prin urmare un candidat de premier. Dacă ies cărțile bine, acest candidat va fi om politic și va proveni din PNL. Nu va avea încotro, îi place sau nu-i place, și îl va desemna pe Ludovic Orban. Acesta va avea șansele cele mai mari.

Ludovic Orban va alerga din floare în floare, încercând să obțină sprijinul politic al celorlalte partide, evident în schimbul unor concesii privind echipa guvernamentală și programul, pentru ca, în final, să poată anunța că este susținut în Parlament de o majoritate. Așa va face și oricare altă persoană desemnată de Iohannis de la un alt partid sau din rândul realilor sau falșilor tehnocrați. De pildă, dacă i-ar trăsni prin cap lui Iohannis să-l desemneze candidat de premier pe George Maior, o va face. Iar procedura va fi identică. Cu deosebirea că s-ar putea ca Maior să susțină că alcătuiește un Guvern tehnocrat.

Și ce se întâmplă după ce se consumă procedura de mai sus? Este întrunit Parlamentul și se votează. În Guvern pot intra sau nu reprezentanții tuturor partidelor care au semnat pentru moțiune. Dacă va fi un Guvern politic, el poate fi alcătuit la limită și din reprezentanții unui singur partid. Să spunem PNL. Condiția este însă să fie votat în Parlament de o majoritate. Va fi un Guvern minoritar și de tranziție. La fel și dacă Iohannis l-ar desemna pe Maior.

Toate cele de mai sus sunt certitudini. Incertitudinea este însă legată de intenția, care se va materializa sau nu, de a forța alegeri anticipate. Să mă explic. Dacă, așa cum a anunțat Rareș Bogdan, Klaus Iohannis este decis să forțeze mâna Parlamentului, atunci va face rând pe rând două desemnări inacceptabile. Doi oameni de paie, parte a acestui scenariu, care vor mima doar o negociere cu partidele politice, știind perfect că nu vor obține voturile necesare în Parlament. Dacă două formule guvernamentale succesive cad la votul în plen, se intră de îndată în spirala alegerilor anticipate. În care cel puțin două partide din frontul anti-PSD, PNL și USR, simțindu-se pe val, speră să se aleagă cu un număr mult mai mare de mandate. Iar un alt partid, Pro România, condus de Victor Ponta, speră să dea PSD-ul la retopit, să-i ofere o formă nouă și să se pună moț în vârful lui.

Niciun altfel de pretinsă judecată de valoare nu poate ignora regulile pe care le-am prezentat mai sus. Prin urmare, dacă moțiunea de cenzură trece cât timp Iohannis este la butoane, vom intra într-o spirală care va conduce fie la instalarea unui Guvern de tranziție, politic sau nu, cu susținere parlamentară sau în minoritate, fie la alegeri anticipate.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Noul Guvern, varianta Iohannis

Postat la: 04.10.2019 |

0

Să admitem că joi moțiunea de cenzură trece. Ceea ce nu înseamnă că automat se formează un nou Guvern. Echipa care a mai rămas din Cabinetul Dăncilă mai poate supraviețui în terapie intensivă până după alegerile prezidențiale. Dar ar putea demisiona. Sau Klaus Iohannis s-ar putea grăbi să formeze un nou Guvern, cât timp are certitudinea mandatului aflat în curs. Cum va proceda el în oricare dintre variantele posibile, care se vor împlini la capătul primului său mandat sau a începutul mandatului următor, dacă va câștiga alegerile?

Obiectivul lui Klaus Iohannis va fi din capul locului un Guvern non-PSD. Cine se amăgește că mai există vreun scenariu prin care acesta să încredințeze din nou, a patra oară, PSD-ului formarea noului Executiv, se înșală amarnic. Prima mișcare, valabilă pentru toate scenariile ulterioare, este să cheme partidele la consultări. Separat. Nu va invita alianțe la Cotroceni ci, rând pe rând, partide parlamentare. În mod cert, la capătul acestor consultări, el va încredința cuiva din frontul politic sau non-politic anti-PSD sarcina formării viitorului Guvern.

Iohannis va desemna prin urmare un candidat de premier. Dacă ies cărțile bine, acest candidat va fi om politic și va proveni din PNL. Nu va avea încotro, îi place sau nu-i place, și îl va desemna pe Ludovic Orban. Acesta va avea șansele cele mai mari.

Ludovic Orban va alerga din floare în floare, încercând să obțină sprijinul politic al celorlalte partide, evident în schimbul unor concesii privind echipa guvernamentală și programul, pentru ca, în final, să poată anunța că este susținut în Parlament de o majoritate. Așa va face și oricare altă persoană desemnată de Iohannis de la un alt partid sau din rândul realilor sau falșilor tehnocrați. De pildă, dacă i-ar trăsni prin cap lui Iohannis să-l desemneze candidat de premier pe George Maior, o va face. Iar procedura va fi identică. Cu deosebirea că s-ar putea ca Maior să susțină că alcătuiește un Guvern tehnocrat.

Și ce se întâmplă după ce se consumă procedura de mai sus? Este întrunit Parlamentul și se votează. În Guvern pot intra sau nu reprezentanții tuturor partidelor care au semnat pentru moțiune. Dacă va fi un Guvern politic, el poate fi alcătuit la limită și din reprezentanții unui singur partid. Să spunem PNL. Condiția este însă să fie votat în Parlament de o majoritate. Va fi un Guvern minoritar și de tranziție. La fel și dacă Iohannis l-ar desemna pe Maior.

Toate cele de mai sus sunt certitudini. Incertitudinea este însă legată de intenția, care se va materializa sau nu, de a forța alegeri anticipate. Să mă explic. Dacă, așa cum a anunțat Rareș Bogdan, Klaus Iohannis este decis să forțeze mâna Parlamentului, atunci va face rând pe rând două desemnări inacceptabile. Doi oameni de paie, parte a acestui scenariu, care vor mima doar o negociere cu partidele politice, știind perfect că nu vor obține voturile necesare în Parlament. Dacă două formule guvernamentale succesive cad la votul în plen, se intră de îndată în spirala alegerilor anticipate. În care cel puțin două partide din frontul anti-PSD, PNL și USR, simțindu-se pe val, speră să se aleagă cu un număr mult mai mare de mandate. Iar un alt partid, Pro România, condus de Victor Ponta, speră să dea PSD-ul la retopit, să-i ofere o formă nouă și să se pună moț în vârful lui.

Niciun altfel de pretinsă judecată de valoare nu poate ignora regulile pe care le-am prezentat mai sus. Prin urmare, dacă moțiunea de cenzură trece cât timp Iohannis este la butoane, vom intra într-o spirală care va conduce fie la instalarea unui Guvern de tranziție, politic sau nu, cu susținere parlamentară sau în minoritate, fie la alegeri anticipate.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE