Articolul bombă din WSJ face ravagii și în presa de la noi

Postat la: 27.09.2026 |

Articolul bombă din WSJ face ravagii și în presa de la noi

Ambasadoarea Kimberly Guilfoyle-  numită de Trump în Grecia (fosta logodnică a lui Donald Trump Jr.) a facut o declaratie care a aruncat in aer politica europeana. Ce scrie WSJ:

1.⁠ ⁠Declarația despre schimbarea de guverne:

La o cină în Atena, în martie, într-o dispută cu ministrul grec al Energiei Stavros Papastavrou, despre presupusa prăbușire iminentă a guvernului Bolojan din România, Guilfoyle ar fi spus: ⁠"We can do this to any country we want. We can do it here too." (Putem face asta oricărei țări vrem. Putem face și aici.) Papastavrou i-ar fi răspuns că SUA nu poate înlocui un guvern ales de popor. Avocatul ambasadoarei contestă descrierea schimbului.

2.⁠ ⁠Contextul acuzației - lobby pentru o firmă grecească:

Același articol WSJ spune că Guilfoyle face lobby intens prin Balcani pentru Aktor Group, o firmă grecească de construcții intrată recent în gaze.- ar fi însoțită peste tot de un lobby-ist plătit de Aktor cu $160.000, Christos Marafatsos, pe care oficiali străini l-au confundat cu șeful ei de cabinet - în Bulgaria ar fi ajuns cu avion privat pus la dispoziție de CEO-ul Aktor și ar fi îndemnat oficialii locali să colaboreze cu firma. Proiectul din spate e Coridorul Vertical de gaze - Aktor + compania de stat DEPA au făcut joint-venture Atlantic - SEE LNG și au semnat memorandumuri în Bulgaria, Ucraina, Bosnia și România. WSJ zice că un deal de $6 miliarde în Albania ar fi fost facilitat de ea.

Departamentul de Stat și Secretarul de Stat Marco Rubio o apără: "incredibly effective advocate for the President's agenda". E prima oară când o ambasadoare SUA în regiune e acuzată direct că amenință cu schimbarea de guverne. Avem 3 paliere diferite, pentru că sunt de fapt 2 scandaluri în unul:

1.⁠ ⁠Palierul juridic / de credibilitate

WSJ e publicație serioasă, nu publică pe surse slabe. Dar:
•⁠ ⁠e relatare la a doua mână: "potrivit unor persoane care au fost la cină sau cărora li s-a povestit episodul" - deci nu e stenogramă, e hearsay.
•⁠ ⁠avocatul lui Guilfoyle neagă formularea
•⁠ ⁠contextul: martie 2026, când chiar se vorbea la București că guvernul Bolojan pică. Deci fraza putea fi bravadă de tip "noi putem influența" nu ordin operativ.

Fără înregistrare, rămâne acuzație foarte gravă dar greu de probat 100%.

2.⁠ ⁠Palierul de substanță - conflictul de interese

Asta mi se pare mult mai solid documentat de WSJ decât fraza despre guverne, pentru că aici sunt facturi, avioane private, lobbying records:
•⁠ ⁠un ambasador care promovează o firmă privată grecească în 5 capitale și e însoțit de lobby-istul firmei respective
•⁠ ⁠asta încalcă cutuma diplomatică clasică. Ambasadorul promovează interese AMERICANE, nu o firmă elenă care vrea să vândă gaz românesc.

Fostul director pentru Balcani de la NSC sub Biden, Robin Brooks, a numit-o "absolutely problematic" - și are dreptate din punct de vedere procedural.

3.⁠ ⁠Palierul geopolitic - de ce România în ecuație

Nu e întâmplător că apare România:

•⁠ ⁠SUA vrea să împingă LNG american în Europa via Grecia - Coridorul Vertical Grecia-Bulgaria-România-Ucraina
•⁠ ⁠În ianuarie, fostul ministru Bogdan Ivan ceruse acord guvernamental pentru LNG american, dar Cotroceni și Guvernul au temperat inițiativa din cauza costurilor
•⁠ ⁠Mesajul "putem schimba guverne" dacă e adevărat, sună ca presiune: vreți gaz scump american, altfel...

Asta e noua diplomație tranzacțională Trump 2.0 - nu mai e soft power, e deal-making direct.

Dacă e adevărată fraza, e o gafă diplomatică monumentală care face mai mult rău SUA decât bine - alimentează în Grecia și România exact narativul suveranist / anti-american pe care SUA ar trebui să-l combată.

Dacă e deformată / scoasă din context, rămâne problema Aktor - care e reală și documentată - și care arată cum o ambasadoare a transformat ambasada în birou de reprezentare comercială.

În ambele variante, imaginea SUA în Sud-Estul Europei iese șifonată, iar România e prinsă la mijloc între nevoia de gaz non-rus și teama de a fi percepută ca piață de desfacere impusă politic.

Emil Stanciu

loading...
PUTETI CITI SI...

Articolul bombă din WSJ face ravagii și în presa de la noi

Postat la: 27.09.2026 |

0

Ambasadoarea Kimberly Guilfoyle-  numită de Trump în Grecia (fosta logodnică a lui Donald Trump Jr.) a facut o declaratie care a aruncat in aer politica europeana. Ce scrie WSJ:

1.⁠ ⁠Declarația despre schimbarea de guverne:

La o cină în Atena, în martie, într-o dispută cu ministrul grec al Energiei Stavros Papastavrou, despre presupusa prăbușire iminentă a guvernului Bolojan din România, Guilfoyle ar fi spus: ⁠"We can do this to any country we want. We can do it here too." (Putem face asta oricărei țări vrem. Putem face și aici.) Papastavrou i-ar fi răspuns că SUA nu poate înlocui un guvern ales de popor. Avocatul ambasadoarei contestă descrierea schimbului.

2.⁠ ⁠Contextul acuzației - lobby pentru o firmă grecească:

Același articol WSJ spune că Guilfoyle face lobby intens prin Balcani pentru Aktor Group, o firmă grecească de construcții intrată recent în gaze.- ar fi însoțită peste tot de un lobby-ist plătit de Aktor cu $160.000, Christos Marafatsos, pe care oficiali străini l-au confundat cu șeful ei de cabinet - în Bulgaria ar fi ajuns cu avion privat pus la dispoziție de CEO-ul Aktor și ar fi îndemnat oficialii locali să colaboreze cu firma. Proiectul din spate e Coridorul Vertical de gaze - Aktor + compania de stat DEPA au făcut joint-venture Atlantic - SEE LNG și au semnat memorandumuri în Bulgaria, Ucraina, Bosnia și România. WSJ zice că un deal de $6 miliarde în Albania ar fi fost facilitat de ea.

Departamentul de Stat și Secretarul de Stat Marco Rubio o apără: "incredibly effective advocate for the President's agenda". E prima oară când o ambasadoare SUA în regiune e acuzată direct că amenință cu schimbarea de guverne. Avem 3 paliere diferite, pentru că sunt de fapt 2 scandaluri în unul:

1.⁠ ⁠Palierul juridic / de credibilitate

WSJ e publicație serioasă, nu publică pe surse slabe. Dar:
•⁠ ⁠e relatare la a doua mână: "potrivit unor persoane care au fost la cină sau cărora li s-a povestit episodul" - deci nu e stenogramă, e hearsay.
•⁠ ⁠avocatul lui Guilfoyle neagă formularea
•⁠ ⁠contextul: martie 2026, când chiar se vorbea la București că guvernul Bolojan pică. Deci fraza putea fi bravadă de tip "noi putem influența" nu ordin operativ.

Fără înregistrare, rămâne acuzație foarte gravă dar greu de probat 100%.

2.⁠ ⁠Palierul de substanță - conflictul de interese

Asta mi se pare mult mai solid documentat de WSJ decât fraza despre guverne, pentru că aici sunt facturi, avioane private, lobbying records:
•⁠ ⁠un ambasador care promovează o firmă privată grecească în 5 capitale și e însoțit de lobby-istul firmei respective
•⁠ ⁠asta încalcă cutuma diplomatică clasică. Ambasadorul promovează interese AMERICANE, nu o firmă elenă care vrea să vândă gaz românesc.

Fostul director pentru Balcani de la NSC sub Biden, Robin Brooks, a numit-o "absolutely problematic" - și are dreptate din punct de vedere procedural.

3.⁠ ⁠Palierul geopolitic - de ce România în ecuație

Nu e întâmplător că apare România:

•⁠ ⁠SUA vrea să împingă LNG american în Europa via Grecia - Coridorul Vertical Grecia-Bulgaria-România-Ucraina
•⁠ ⁠În ianuarie, fostul ministru Bogdan Ivan ceruse acord guvernamental pentru LNG american, dar Cotroceni și Guvernul au temperat inițiativa din cauza costurilor
•⁠ ⁠Mesajul "putem schimba guverne" dacă e adevărat, sună ca presiune: vreți gaz scump american, altfel...

Asta e noua diplomație tranzacțională Trump 2.0 - nu mai e soft power, e deal-making direct.

Dacă e adevărată fraza, e o gafă diplomatică monumentală care face mai mult rău SUA decât bine - alimentează în Grecia și România exact narativul suveranist / anti-american pe care SUA ar trebui să-l combată.

Dacă e deformată / scoasă din context, rămâne problema Aktor - care e reală și documentată - și care arată cum o ambasadoare a transformat ambasada în birou de reprezentare comercială.

În ambele variante, imaginea SUA în Sud-Estul Europei iese șifonată, iar România e prinsă la mijloc între nevoia de gaz non-rus și teama de a fi percepută ca piață de desfacere impusă politic.

Emil Stanciu

albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE