Olanda: Partidul premierului Mark Rutte a câștigat alegerile. Liderii europeni răsuflă uşuraţi

Postat la: 16.03.2017 |

Premierul liberal olandez Mark Rutte, care pare să-l fi învins fără probleme pe rivalul său de extremă-dreapta Geert Wilders la alegerile legislative de miercuri, spre marea uşurare a Europei, a spus că victoria sa este una împotriva 'populismului de proastă calitate', transmite AFP.

După votul din Marea Britanie în favoarea ieşirii din UE şi victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA, toate privirile s-au îndreptat asupra formaţiunii lui Geert Wilders, al cărei scor era aşteptat ca un barometru al ascensiunii populismului în Europa, cu mai puţin de 40 de zile înaintea alegerilor prezidenţiale din Franţa şi a scrutinului legislativ din toamnă din Germania.

Conform rezultatelor parţiale compilate de agenţia de presă olandeză ANP, pe baza numărării a 54,8% din voturi, formaţiunea VVD al lui Mark Rutte ar obţine 32 din cele 150 de mandate din camera inferioară a parlamentului olandez. O pierdere de nouă locuri faţă de ultimele alegeri din 2012, însă totuşi un avans important faţă de formaţiunea PVV a lui Wilders, care ar urma să aibă 19 aleşi, cu doar patru mai mulţi decât până acum.

Dând asigurări că ar fi vorba de un 'succes', Wilders deja s-a poziţionat în cursul nopţii în perspectiva negocierilor lungi care vor începe joi, declarându-se dispus să guverneze 'dacă acest lucru este posibil', deşi toate celelalte partide au exclus o astfel de colaborare. "Dacă acest lucru nu va merge, vom susţine guvernul acolo unde este necesar, asupra chestiunilor la care ţinem", a adăugat el.

Rezultatele alegerilor din Olanda au provocat o adevărată uşurare în Europa. Preşedintele francez Francois Hollande a spus că este "o victorie împotriva extremismului". "Valorile deschiderii şi respectului faţă de celălalt şi credinţa în viitorul Europei sunt singurul răspuns veritabil la pulsiunile naţionaliste şi de izolare care există în lume", a adăugat el.

Preşedintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat la rândul său rezultatul, spunând că este "un vot pentru Europa şi împotriva extremismului". Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe Mark Rutte pentru a-l felicita. "Aştept să continuăm colaborarea ca prieteni, vecini şi europeni", i-a spus Merkel lui Rutte, potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului german.

Celebrându-şi victoria, premierul Mark Rutte a declarat, în faţa susţinătorilor la Haga, că "după Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus stop populismului de proastă calitate". În cursul unei campanii marcate de chestiuni de identitate, Rutte, la fel ca liderii unora dintre celelalte partide, a integrat totuşi câteva elemente rezervate anterior rivalului său extremist, invitându-i de exemplu pe cei care nu respectă valorile olandeze să părăsească ţara.

În programul său politic succint, Geert Wilders promitea să interzică accesul în Olanda pentru imigranţii musulmani, să interzică vânzarea Coranului şi să închidă moscheile, într-o ţară de 17 milioane de locuitori, dintre care circa 5% sunt musulmani. Creditat cu obţinerea a 36 de mandate în urmă cu câteva luni, Partidul Libertăţii (PVV) pe care îl conduce a scăzut treptat în sondaje odată cu apropierea alegerilor.

Creştin-democraţii din CDA şi progresiştii din D66 au câştigat 19 mandate fiecare, în timp ce laburiştii din PvdA, parteneri în coaliţie de guvernare în exerciţiu, au înregistrat o înfrângere istorică, coborând de la 38 la doar 9 deputaţi. Ecologiştii GroenLinks, conduşi de tânărul şi carismaticul Jesse Klaver, şi-au majorat de patru ori scorul, obţinând 16 locuri de deputat. Sistemul electoral olandez aproape în totalitate proporţional obligă la crearea de coaliţii, iar într-un peisaj atât de fragmentat formarea viitorului guvern ar putea dura luni. Recordul de până acum este de 208 zile.

CDA şi D66 sunt parteneri naturali pentru liberali, însă o astfel de coaliţie ar avea nevoie de un partid suplimentar pentru a obţine majoritatea de 76 de mandate. Privirile sunt îndreptate spre creştini (CU, 6 mandate) şi protestanţii rigorişti SGP (3 locuri), însă ecologiştii ar putea juca de asemenea un rol important. Scrutinul a fost marcat de o rată de participare masivă: 81% din cele 12,9 milioane de persoane cu drept de vot s-au prezentat la urne, conform institutului de sondaje Ipsos. La alegerile din 2010 rata de participare a fost de 74,6%, iar în 2012 - 75,3%.