Peste 61 de milioane de germani sunt chemati astazi la urne pentru a-si alege parlamentarii

Postat la: 24.09.2017 |

Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemati la urne duminica, pentru a-si alege cel de-al 19-lea Parlament, potrivit datelor Guvernului de la Berlin. Sondajele o crediteaza pe Angela Merkel, actual cancelar, drept favorita pentru un al patrulea mandat la putere, scrie Associated Press, potrivit News.ro.

Sectiile de vot se inchid la ora locala 18 (19 ora Romaniei), iar la scurt timp dupa aceea Das Erste si ZDF vor anunta exit-polluri. Rezultatele finale ar putea veni marti. Angela Merkel, care candideaza la al patrulea mandat de cancelar si care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o cariera politica pe cat de remarcabila pe atat de neasteptata, punandu-si in incurcatura adversarii prin aparenta sa umilinta protestanta.

"Si-n vecii vecilor, amin?", ironiza la sfarsitul lui mai un cotidian de la Berlin, la investirea in alegeri a conducatoarei in varsta de 63 de ani de catre conservatori. "Cancelarul inamovibil" a petrecut deja trei presedinti americani, patru francezi si trei premieri britanici si pare neatinsa de uzura puterii. Supranumita "Mutti" ("mama"), ironizata din cauza stilului ei blajin, Angela Merkel are "un secret", aprecia in 2015 filosoful Peter Sloterdijk: ea raspunde ca nimeni altcineva "dorintei arzatoare de normalitate" a germanilor, incercati de istoria lor dureroasa si circumspecti fata de situatia in lume.

Vazuta din strainatate, statutul i-a crescut in timpul crizelor europene, de la cel de calau urat de tarile risipitoare la cel de "lider al lumii libere" dupa alegerea lui Donald Trump. Fara ca acest lucru sa schimbe cu ceva linia miliardarului in probleme-cheie, ca de exemplu modificarile climatice. Principalul sau rival este social-democratul Martin Schulz.

Parcursul sau politic al a fost presarat cu succese si infrangeri: vise ratate pentru o cariera in forbal, dependenta de alcool, conducerea unei librarii, o perioada ca primar al unui orasel si anii petrecuti in lumina reflectoarelor ca presedinte al Parlamentului European. Germania are un sistem de vot mixt, direct si proportional, in care alegatorii primesc doua buletine : unul direct pentru candidatul din circumscriptia sa si al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileste distributia fotoliilor in Parlament.

De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscriptia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea candideaza acolo ca reprezentant al formatiunii crestin-democrate CDU, dupa ce a castigat de sapte ori in district, de la reunificarea Germaniei, in 1990. Partidele care nu reusesc sa obtina mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obtin cel putin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proportiile celorlalte formatiuni sunt recalculate in consecinta.

Aceasta prevedere poate avea urmari majore pentru procesul construirii de coalitii. De fapt, in 2013, FDP (partid pro-afaceri) si AfD (extrema-dreapta) au obtinut putin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formatiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea sa guverneze singuri, desi obtinusera numai 41,5% din sufragii.

Sondajele preconizeaza toate o victorie confortabila a liderei conservatoare Angela Merkel, aflata la putere din 2005, in pofida faptului ca partidul ei a scazut, in ultima linie dreapta, in fata ascensiunii extremelor. Saptamana aceasta, tabara sa, crestin-democrata, era creditata cu 36%, cu mult inaintea social-democratilor lui Martin Sculz (22%), a carui campanie pe tema justitiei sociale nu mobilizeaza intr-o tara in care aproape toata lumea are un loc de munca.

Daca sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost infranti in 1998 (35,1%) si vor fi nevoiti sa-si caute unul sau doi aliati. Un lucru care va pata succesul lui Merkel. Si care ii va complica sarcina de a forma o coalitie majoritara in viitoarele saptamani. Noul Bundestag, Camera inferioara a Parlamentului, se anunta divizat, in el urmand sa intre cel putin sase partide, un lucru care s-a intamplat ultima oara in 1990, astfel ca urmatorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel putin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabila.