• Tweet

În prima sa conferinţă de presă, noul ministru de externe al Chinei, Qin Gang, până de curând ambasador al ţării sale în SUA, a surprins prin tonul belicos cu care a reproşat Washingtonului politica faţă de Taiwan şi incidentul cu balonul, lăudând în acelaşi timp relaţia Beijingului cu Rusia, în condiţiile în care, cât timp a fost în străinătate, şi-a construit reputaţia unui diplomat atent şi echilibrat.

SUA şi China se îndreaptă spre un conflict inevitabil, dacă Washingtonul nu-şi schimbă abordarea, a declarat noul ministru de externe al Chinei.

În prima sa apariţie mediatică în calitate de ministru de externe, care a avut loc marţi, la reuniunea parlamentară anuală a Chinei, Qin Gang a subliniat agenda de politică externă a Beijingului pentru următorii ani, prezentând China şi relaţia sa cu Rusia drept un pilon de putere şi stabilitate, în timp ce SUA şi aliaţii sunt o sursă de tensiune şi conflict, notează CNN.

El a adoptat un ton mult mai combativ decât obişnuise până acum, avertizând asupra "consecinţelor catastrofale" a ceea ce a descris ca fiind "jocul de noroc nesăbuit" al Washingtonului în ceea ce priveşte modul în care tratează o superputere precum China.

"Dacă Statele Unite nu frânează, ci continuă să accelereze pe o cale greşită, niciun fel de balustradă nu poate preveni deraierea şi cu siguranţă vor exista conflicte şi confruntări", a avertizat Qin în marja Congresului Naţional al Poporului de la Beijing.

În cadrul acestui eveniment foarte bine regizat, Qin a dat tonul politicii externe a Chinei pentru anul viitor şi pentru anii următori, reproşând SUA creşterea tensiunilor bilaterale şi apărând parteneriatul strâns al Beijingului cu Moscova.

Legăturile dintre cele mai mari două mari economii ale lumii se află la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, iar tensiunile au crescut şi mai mult luna trecută, după ce un balon chinezesc, suspectat că ar spiona, a plutit deasupra Americii de Nord şi a fost apoi doborât de avioanele de vânătoare americane.

Partea americană a susţinut că doreşte să fie în competiţie cu China şi nu caută conflictul, "însă, în realitate, aşa-zisa competiţie a părţii americane este o reprimare şi o suprimare totală, un joc cu sumă zero, în care tu mori şi eu trăiesc", a reproşat Qin.

În schimb, noul ministru de externe a apărat prietenia strânsă dintre China şi Rusia, o relaţie urmărită îndeaproape de Occident în condiţiile războiului din Ucraina. Qin a declarat că legăturile dintre Beijing şi Moscova "reprezintă un exemplu pentru relaţiile externe globale".

"Cu China şi Rusia lucrând împreună, lumea va avea o forţă motrice", a spus el, citat de The Guardian. Oficialul a menţionat că există un "contact strâns" între conducerile celor două ţări, relaţiile "între şefii de stat" constituind ancora relaţiei. "Parteneriatul strategic va creşte cu siguranţă din ce în ce mai mult", a asigurat Qin.

Comentariile sale s-au aliniat discursului ţinut luni de liderul Chinei, Xi Jinping, în faţa delegaţilor politici, în care a denunţat ceea ce el a numit "încercuirea" şi "suprimarea" Chinei de către SUA.

Relaţiile dintre China şi SUA s-au deteriorat brusc în ultimii ani, iar eforturile de a le repara au fost deraiate la începutul acestui an, când SUA au doborât ceea ce au spus că este un balon spion chinezesc, care zbura în spaţiul aerian american. China susţine că a fost un accident cauzat de "forţă majoră" şi că SUA au reacţionat exagerat.

Qin a dat vina pe SUA pentru înrăutăţirea relaţiilor, citând în mod specific incidentul cu balonul, precum şi tensiunile legate de Taiwan şi războiul din Ucraina. El a spus că războiul din Ucraina pare să fi fost condus de "o mână invizibilă, care foloseşte criza ucraineană pentru a servi anumite agende geopolitice", împingând la prelungirea şi escaladarea conflictului.

În antiteză, Qin a arătat că relaţia dintre Moscova şi Beijing nu vizează nicio terţă parte, nu reprezintă o ameninţare pentru nicio ţară şi nu va fi supusă "interferenţelor sau discordiei".

Qin a sugerat că SUA acţionează cu ipocrizie atunci când apără suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu şi revendicarea Chinei asupra Taiwanului. O altă dovadă de ipocrizie ar fi că SUA acuză China că ia în considerare înarmarea Rusiei, în timp ce Washingtonul chiar înarmează Taiwanul.

De asemenea, Qin a acuzat SUA pentru tensiunile legate de Taiwan. "Chestiunea Taiwanului este fundamentul bazelor politice ale relaţiilor dintre SUA şi China şi prima linie roşie care nu trebuie depăşită în relaţiile dintre SUA şi China", a avertizat el.

Conferinţa de presă a lui Qin a expus intenţiile de politică externă ale Chinei pentru noul mandat politic de cinci ani, care a început odată cu reconfirmarea lui Xi în funcţia de lider al Partidului Comunist Chinez, în luna octombrie a anului trecut, şi cu noile numiri guvernamentale care vor fi anunţate în această săptămână.

Qin a subliniat că China este o forţă pentru stabilitatea şi prosperitatea globală, inspirând modernizarea în întreaga lume, în special în sudul lumii - o recunoaştere, practic, că Beijingul declară deschisă competiţia pentru cucerirea Africii. El a afirmat că realizările Chinei "distrug mitul conform căruia modernizarea înseamnă occidentalizare".

China poate oferi soluţii la provocările globale, în timp ce alţii "acaparează microfonul", a continuat Qin şirul antitezelor.

Primele luni ca ministru de externe au fost foarte încărcate pentru Qin, care până anul trecut a fost ambasadorul Chinei în SUA. El a luat apărarea Chinei în faţa acuzaţiilor de spionaj legate de balonul spion care a plutit pe cerul statului Montana în februarie şi a încercat să prezinte China drept un arbitru global pentru pace, deşi Beijingul rămâne mai degrabă de partea Rusiei în conflictul din Ucraina. La 21 februarie, Qin a prezentat iniţiativa de securitate globală a Chinei, care, împreună cu planul preşedintelui Xi Jinping de soluţionare a "crizei ucrainene", publicat în aceeaşi săptămână, a fost respins pe scară largă de analişti ca fiind unul anodin.

Qin a fost trimis la Washington în iulie 2021, la câteva luni după ce Joe Biden şi-a preluat mandatul.

Unii analişti se aşteptau ca administraţia Biden să fie mai conciliantă faţă de China decât fusese Donald Trump. Dar, alimentat de un consens bipartizan în creştere împotriva Chinei, Biden a lovit companiile chineze de tehnologie impunând sancţiuni şi a decis controale la export pentru a limita accesul chinezilor la semiconductori, în încercarea de a încetini avansul tehnologic şi militar al Beijingului. De asemenea, Biden a declarat în repetate rânduri că SUA vor răspunde militar la orice încercare a Chinei de a prelua Taiwanul prin forţă. Acest lucru exasperează China, care susţine că Taiwanul, o insulă autonomă, ar trebui să fie recunoscută ca parte a teritoriului chinez.

Qin s-a aflat la masa de manevră a acestei relaţii deteriorate dintre SUA şi China. Marţi, el a răspuns la o întrebare despre Taiwan citind dintr-un exemplar roşu, legat în piele, al Constituţiei chineze, care afirmă că Taiwanul face parte din China.

Cu o perspectivă economică dificilă cauzată de cei trei ani de politică zero-Covid, China doreşte să menţină legăturile comerciale cu Occidentul. În ultimele luni, acest lucru a părut să determine o recalibrare a diplomaţiei agresive a "lupului războinic" care a caracterizat declaraţiile publice ale oficialilor chinezi în timpul pandemiei de Covid. Zhao Lijian, fostul purtător de cuvânt al Ministerului de Externe care în 2020 a postat pe Twitter o fotografie falsă cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan, a fost retrogradat în ianuarie şi trimis la o agenţie maritimă.

Promovarea lui Qin a fost iniţial văzută ca un pas în aceeaşi direcţie. Deşi a mai făcut declaraţii combative în trecut, el este în general considerat mai puţin beligerant decât figuri precum Zhao. Şi, cel mai important, este un aliat de încredere al lui Xi. În 2016, în calitate de director la Ministerul Afacerilor Externe, Qin l-a ajutat pe Xi să se pregătească pentru summitul G20 de la Hangzhou.

Qin a insistat asupra faptului că diplomaţii chinezi nu sunt "lupi războinici", ci doar "dansează cu lupii" - adică sunt împinşi în poziţii defensive de atacurile occidentale. Marţi, el a reiterat acest sentiment: "Dacă se confruntă cu şacali şi lupi, China nu are altă opţiune decât să-i înfrunte frontal", a avertizat el.

Despre viaţa personală a lui Qin se ştiu puţine lucruri, în afară de faptul că este căsătorit şi are un fiu. Născut în 1966 în Tianjin, un oraş de coastă din nordul Chinei, el este diplomat de carieră, intrând în serviciul diplomatic de la Beijing de la vârsta de 20 de ani. Spre deosebire de mulţi alţi membri ai elitei chineze, el nu pare să fi studiat în străinătate. A fost detaşat în Marea Britanie de trei ori între 1995 şi 2011.

Şi totuşi, marţi, a mărturisit că SUA este ţara care îi va lipsi. A glumit spunând că îi plăcea să fie etichetat drept un lup războinic. "Acum că m-am întors, nu mă vor mai descrie aşa", a spus el. Şi totuşi, acest lucru s-ar putea schimba după această săptămână, conchide The Guardian.