Alianța dintre Trump și Putin amenință întreaga Europă. Cu toate acestea, populiștii europeni îi susțin cu entuziasm

Postat la: 22.11.2026 |

Alianța dintre Trump și Putin amenință întreaga Europă. Cu toate acestea, populiștii europeni îi susțin cu entuziasm

Viitorul Europei se decide atât la urne, cât și pe frontul din Ucraina. Riscul major este ca liderii autoritari de la Washington și Moscova să fie, în cele din urmă, principalii beneficiari ai acestei confruntări.

Pe fațada clădirii Stenbock, sediul neoclasic al guvernului estonian, situat pe un deal din Tallinn, se află o placă comemorativă dedicată celor zece șefi de guvern uciși de forțele sovietice după invadarea Estoniei de către URSS, în 1940.

Timp de 51 de ani, Estonia a fost ocupată de vecinul său imperial. În ultimii 25 de ani, și-a recâștigat independența, dar a continuat să trăiască în umbra Rusiei. Pentru politicienii și funcționarii care lucrează în clădirea Stenbock, placa reprezintă o amintire permanentă a pericolului cu care se confruntă această mică țară baltică, având o populație de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, în fața unui vecin de o sută de ori mai mare, scrie The Guardian.

În ultimii ani, avertismentele nu au lipsit. Estonia s-a confruntat cu ingerințe în viața politică, propagandă îndreptată împotriva minorității rusofone, precum și cu numeroase atacuri cibernetice și operațiuni hibride. Cel mai recent incident a fost o tentativă de incendiere care a vizat, sâmbăta trecută, o companie estoniană din industria de apărare.

„Scopul este să semene frica în societatea noastră", a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, într-o convorbire telefonică din Tallinn.

Singurul lucru care protejează independența Estoniei este apartenența la Uniunea Europeană și, mai ales, la NATO, a spus oficialul.

„Fără apartenența la NATO, nu am putea avea această conversație. Estonia ar fi fost ocupată în proporție de 100%", a afirmat el.

Putin contestă dreptul statelor europene de a-și alege alianțele

Cu mult înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, lansată în februarie 2022, Vladimir Putin susținea că decizia fostelor state sovietice și a țărilor din Pactul de la Varșovia din Europa Centrală și de Est de a adera la NATO reprezintă un act de agresiune.

Această argumentație ignoră însă independența acestor state și le contestă dreptul fundamental de a-și decide singure aranjamentele de securitate. Țările care au fost invadate, ocupate sau controlate în trecut de Moscova caută garanții pentru a preveni repetarea acestor experiențe.

Până de curând, poziția Kremlinului găsea puțin sprijin în rândul politicienilor occidentali importanți. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, i-a oferit însă lui Putin un aliat influent.

„Este prietenul meu!", a exclamat Trump în această săptămână, salutându-l pe liderul rus în marja summitului APEC de la Shenzhen.

Cei doi împărtășesc o viziune similară asupra Europei: o civilizație creștină cândva puternică, despre care susțin că s-ar fi autodistrus prin imigrație, în special prin venirea unor persoane din țări cu populație majoritar musulmană.

Trump și Putin împărtășesc și convingerea periculoasă că marile puteri au dreptul să-și controleze propriile sfere de influență. În viziunea președintelui american, emisfera vestică aparține sferei de influență a Statelor Unite. Pentru liderul de la Kremlin, Occidentul nu ar trebui să intervină în Europa Centrală și de Est.

Summitul trilateral de la Shenzhen, la care a participat și președintele chinez Xi Jinping, precum și relația cordială afișată de Trump și Putin, au contribuit la promovarea acestei viziuni.

Ucraina nu este singura miză a negocierilor

În cadrul negocierilor de pace desfășurate cu întreruperi și coordonate de ginerele lui Trump, Jared Kushner, și de fostul său colaborator din domeniul imobiliar Steve Witkoff, Putin a încercat să extindă discuțiile dincolo de Ucraina, astfel încât acestea să includă întreaga Europă.

Liderul rus cere retragerea trupelor și a bazelor NATO până la granițele alianței din 1997. O asemenea măsură ar lăsa 16 state membre fără sprijinul militar extern al Alianței. Estonia și celelalte țări baltice, de exemplu, ar rămâne fără protecția sistemelor de apărare aeriană ale NATO, notează The Guardian.

Putin a mai cerut Marii Britanii și Franței să renunțe la posibilitatea de a-și folosi armele nucleare pentru apărarea altor state europene. În opinia sa, orice acord privind Ucraina trebuie să facă parte dintr-o înțelegere mai amplă referitoare la securitatea întregului continent.

Trump pare atras de această perspectivă. Săptămâna trecută, în Biroul Oval, el a vorbit entuziast despre posibilitatea încheierii unui acord de amploare.

„Va fi ceva foarte important. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată", a declarat președintele american.

Însă cei care susțin o Europă liberă și independentă nu au motive să fie încântați. Trump nu își dorește o Europă puternică, pe care a considerat-o de multă vreme un adversar. El a descris în repetate rânduri continentul drept un beneficiar care profită de protecția militară americană fără să contribuie suficient la propria securitate.

De mai bine de un an, Europa a fost în mare parte exclusă din negocierile privind Ucraina. La Abu Dhabi, unde mai mulți consilieri europeni pentru securitate națională s-au întâlnit în paralel cu delegațiile implicate în discuții, Jared Kushner a transmis că Europa ar putea primi, în sfârșit, un rol oficial în viitoarele negocieri.

Dar europenii au ajuns la masa discuțiilor și au descoperit că însăși Europa riscă să devină obiectul negocierilor, subliniază publicația britanică.

Partidele de extremă dreapta câștigă teren în Europa

Alianța dintre Trump și Putin amenință viitorul continentului și dintr-un alt motiv: unii politicieni europeni o susțin deschis sau îi împărtășesc obiectivele.

În următorii trei ani, partidele de extremă dreapta sau de dreapta radicală ar putea ajunge la guvernare ori ar putea intra în coalițiile de guvernare din cele mai mari patru state vest-europene: Marea Britanie, Franța, Germania și Italia.

Liderii acestor formațiuni sunt fie simpatizanți declarați ai lui Putin, fie critici ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Marine Le Pen, considerată favorită în cursa pentru președinția Franței de primăvara viitoare, a promis că va opri ajutorul financiar acordat Ucrainei în primele șase luni de mandat. Ea a refuzat și invitația lui Zelenski de a vizita Kievul.

În trecut, Le Pen a fost mult mai dispusă să se întâlnească cu Putin. O fotografie în care cei doi își strângeau mâinile a apărut în mod proeminent în materialele sale electorale din 2022, înainte ca războiul din Ucraina să transforme imaginea într-un dezavantaj politic.

În Germania, Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), nu își ascunde ostilitatea față de Ucraina. Dacă formațiunea sa ar ajunge la guvernare, Germania ar opri întregul ajutor militar și economic destinat Kievului.

AfD se află în prezent cu opt puncte procentuale înaintea creștin-democraților conduși de Friedrich Merz, potrivit sondajelor citate în articol.

Într-un interviu acordat publicației The Economist luna trecută, Weidel a pus sub semnul întrebării caracterul democratic al Ucrainei și a susținut că victoria acesteia în război este „imposibilă". Ea a afirmat, de asemenea, că trebuie luate în considerare „interesele de securitate ale Rusiei", reluând unul dintre argumentele folosite de Kremlin.

În Italia, premierul Giorgia Meloni a fost, în mod surprinzător, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. Acum se confruntă însă cu un nou rival de extremă dreapta, Roberto Vannacci, ale cărui poziții privind războiul se apropie de cele ale AfD.

Vannacci a pus la îndoială responsabilitatea statului rus în moartea opozantului Aleksei Navalnîi, a susținut că Rusia este o democrație și, întrebat pe cine preferă dintre Putin și Zelenski, l-a ales pe liderul rus.

În Marea Britanie, Nigel Farage știe că Putin este profund nepopular în rândul publicului britanic. Cu toate acestea, liderul politic și-a exprimat în repetate rânduri admirația față de președintele rus.

După invazia pe scară largă a Ucrainei, Farage a susținut că Occidentul a „provocat războiul" prin faptul că „a provocat ursul". De asemenea, l-a învinuit pe Zelenski pentru confruntarea publică avută cu Trump în Biroul Oval, acuzându-l că a fost „nepoliticos".

Luna trecută, Farage a descris Ucraina drept „una dintre cele mai corupte țări de pe Pământ" și a afirmat că un guvern condus de partidul său, Reform UK, ar reevalua cu atenție ajutorul britanic acordat Kievului.

Germania încearcă să protejeze sprijinul european pentru Kiev

Creșterea popularității partidelor de extremă dreapta ostile Ucrainei, în special în Franța, nu a trecut neobservată de principalii susținători ai Kievului.

Cancelarul german Friedrich Merz a promis că va bloca următorul buget multianual al Uniunii Europene, care acoperă o perioadă de șapte ani, dacă acesta nu va include un pachet consistent de sprijin pentru Ucraina.

Merz a propus, de asemenea, ca viitoarele decizii privind împrumuturile europene să fie luate prin vot cu majoritate calificată, nu prin unanimitate.

Schimbarea ar limita posibilitatea ca un eventual președinte francez Marine Le Pen să blocheze singur un pachet de ajutor la nivelul Uniunii Europene. Pentru a împiedica adoptarea unei asemenea măsuri, ea ar avea nevoie de sprijinul mai multor state.

Cu toate acestea, susținerea europeană pentru Ucraina ar putea slăbi. Criza costului vieții, resimțită pe întregul continent, contribuie la această tendință.

„Este ușor să manipulezi oamenii cu soluții simple", a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna. El se teme că alegerile din Franța și Germania ar putea schimba fundamental direcția politică a Europei.

Frontul din Ucraina este și frontul Europei

Volodimir Zelenski a susținut în repetate rânduri că linia frontului din Ucraina este, în realitate, și linia de apărare a Europei.

Viitorul continentului se decide în Donbas, la masa negocierilor și în cabinele de vot. Alianța dintre Trump și Putin reprezintă o amenințare pentru toate statele europene.

Cel mai mare pericol nu este însă doar apropierea dintre cei doi lideri, ci posibilitatea ca europenii să aleagă la conducerea propriilor țări politicieni care le împărtășesc viziunea și sunt dispuși să o susțină, avertizează The Guardian.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Alianța dintre Trump și Putin amenință întreaga Europă. Cu toate acestea, populiștii europeni îi susțin cu entuziasm

Postat la: 22.11.2026 |

0

Viitorul Europei se decide atât la urne, cât și pe frontul din Ucraina. Riscul major este ca liderii autoritari de la Washington și Moscova să fie, în cele din urmă, principalii beneficiari ai acestei confruntări.

Pe fațada clădirii Stenbock, sediul neoclasic al guvernului estonian, situat pe un deal din Tallinn, se află o placă comemorativă dedicată celor zece șefi de guvern uciși de forțele sovietice după invadarea Estoniei de către URSS, în 1940.

Timp de 51 de ani, Estonia a fost ocupată de vecinul său imperial. În ultimii 25 de ani, și-a recâștigat independența, dar a continuat să trăiască în umbra Rusiei. Pentru politicienii și funcționarii care lucrează în clădirea Stenbock, placa reprezintă o amintire permanentă a pericolului cu care se confruntă această mică țară baltică, având o populație de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, în fața unui vecin de o sută de ori mai mare, scrie The Guardian.

În ultimii ani, avertismentele nu au lipsit. Estonia s-a confruntat cu ingerințe în viața politică, propagandă îndreptată împotriva minorității rusofone, precum și cu numeroase atacuri cibernetice și operațiuni hibride. Cel mai recent incident a fost o tentativă de incendiere care a vizat, sâmbăta trecută, o companie estoniană din industria de apărare.

„Scopul este să semene frica în societatea noastră", a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, într-o convorbire telefonică din Tallinn.

Singurul lucru care protejează independența Estoniei este apartenența la Uniunea Europeană și, mai ales, la NATO, a spus oficialul.

„Fără apartenența la NATO, nu am putea avea această conversație. Estonia ar fi fost ocupată în proporție de 100%", a afirmat el.

Putin contestă dreptul statelor europene de a-și alege alianțele

Cu mult înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, lansată în februarie 2022, Vladimir Putin susținea că decizia fostelor state sovietice și a țărilor din Pactul de la Varșovia din Europa Centrală și de Est de a adera la NATO reprezintă un act de agresiune.

Această argumentație ignoră însă independența acestor state și le contestă dreptul fundamental de a-și decide singure aranjamentele de securitate. Țările care au fost invadate, ocupate sau controlate în trecut de Moscova caută garanții pentru a preveni repetarea acestor experiențe.

Până de curând, poziția Kremlinului găsea puțin sprijin în rândul politicienilor occidentali importanți. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, i-a oferit însă lui Putin un aliat influent.

„Este prietenul meu!", a exclamat Trump în această săptămână, salutându-l pe liderul rus în marja summitului APEC de la Shenzhen.

Cei doi împărtășesc o viziune similară asupra Europei: o civilizație creștină cândva puternică, despre care susțin că s-ar fi autodistrus prin imigrație, în special prin venirea unor persoane din țări cu populație majoritar musulmană.

Trump și Putin împărtășesc și convingerea periculoasă că marile puteri au dreptul să-și controleze propriile sfere de influență. În viziunea președintelui american, emisfera vestică aparține sferei de influență a Statelor Unite. Pentru liderul de la Kremlin, Occidentul nu ar trebui să intervină în Europa Centrală și de Est.

Summitul trilateral de la Shenzhen, la care a participat și președintele chinez Xi Jinping, precum și relația cordială afișată de Trump și Putin, au contribuit la promovarea acestei viziuni.

Ucraina nu este singura miză a negocierilor

În cadrul negocierilor de pace desfășurate cu întreruperi și coordonate de ginerele lui Trump, Jared Kushner, și de fostul său colaborator din domeniul imobiliar Steve Witkoff, Putin a încercat să extindă discuțiile dincolo de Ucraina, astfel încât acestea să includă întreaga Europă.

Liderul rus cere retragerea trupelor și a bazelor NATO până la granițele alianței din 1997. O asemenea măsură ar lăsa 16 state membre fără sprijinul militar extern al Alianței. Estonia și celelalte țări baltice, de exemplu, ar rămâne fără protecția sistemelor de apărare aeriană ale NATO, notează The Guardian.

Putin a mai cerut Marii Britanii și Franței să renunțe la posibilitatea de a-și folosi armele nucleare pentru apărarea altor state europene. În opinia sa, orice acord privind Ucraina trebuie să facă parte dintr-o înțelegere mai amplă referitoare la securitatea întregului continent.

Trump pare atras de această perspectivă. Săptămâna trecută, în Biroul Oval, el a vorbit entuziast despre posibilitatea încheierii unui acord de amploare.

„Va fi ceva foarte important. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată", a declarat președintele american.

Însă cei care susțin o Europă liberă și independentă nu au motive să fie încântați. Trump nu își dorește o Europă puternică, pe care a considerat-o de multă vreme un adversar. El a descris în repetate rânduri continentul drept un beneficiar care profită de protecția militară americană fără să contribuie suficient la propria securitate.

De mai bine de un an, Europa a fost în mare parte exclusă din negocierile privind Ucraina. La Abu Dhabi, unde mai mulți consilieri europeni pentru securitate națională s-au întâlnit în paralel cu delegațiile implicate în discuții, Jared Kushner a transmis că Europa ar putea primi, în sfârșit, un rol oficial în viitoarele negocieri.

Dar europenii au ajuns la masa discuțiilor și au descoperit că însăși Europa riscă să devină obiectul negocierilor, subliniază publicația britanică.

Partidele de extremă dreapta câștigă teren în Europa

Alianța dintre Trump și Putin amenință viitorul continentului și dintr-un alt motiv: unii politicieni europeni o susțin deschis sau îi împărtășesc obiectivele.

În următorii trei ani, partidele de extremă dreapta sau de dreapta radicală ar putea ajunge la guvernare ori ar putea intra în coalițiile de guvernare din cele mai mari patru state vest-europene: Marea Britanie, Franța, Germania și Italia.

Liderii acestor formațiuni sunt fie simpatizanți declarați ai lui Putin, fie critici ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Marine Le Pen, considerată favorită în cursa pentru președinția Franței de primăvara viitoare, a promis că va opri ajutorul financiar acordat Ucrainei în primele șase luni de mandat. Ea a refuzat și invitația lui Zelenski de a vizita Kievul.

În trecut, Le Pen a fost mult mai dispusă să se întâlnească cu Putin. O fotografie în care cei doi își strângeau mâinile a apărut în mod proeminent în materialele sale electorale din 2022, înainte ca războiul din Ucraina să transforme imaginea într-un dezavantaj politic.

În Germania, Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), nu își ascunde ostilitatea față de Ucraina. Dacă formațiunea sa ar ajunge la guvernare, Germania ar opri întregul ajutor militar și economic destinat Kievului.

AfD se află în prezent cu opt puncte procentuale înaintea creștin-democraților conduși de Friedrich Merz, potrivit sondajelor citate în articol.

Într-un interviu acordat publicației The Economist luna trecută, Weidel a pus sub semnul întrebării caracterul democratic al Ucrainei și a susținut că victoria acesteia în război este „imposibilă". Ea a afirmat, de asemenea, că trebuie luate în considerare „interesele de securitate ale Rusiei", reluând unul dintre argumentele folosite de Kremlin.

În Italia, premierul Giorgia Meloni a fost, în mod surprinzător, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. Acum se confruntă însă cu un nou rival de extremă dreapta, Roberto Vannacci, ale cărui poziții privind războiul se apropie de cele ale AfD.

Vannacci a pus la îndoială responsabilitatea statului rus în moartea opozantului Aleksei Navalnîi, a susținut că Rusia este o democrație și, întrebat pe cine preferă dintre Putin și Zelenski, l-a ales pe liderul rus.

În Marea Britanie, Nigel Farage știe că Putin este profund nepopular în rândul publicului britanic. Cu toate acestea, liderul politic și-a exprimat în repetate rânduri admirația față de președintele rus.

După invazia pe scară largă a Ucrainei, Farage a susținut că Occidentul a „provocat războiul" prin faptul că „a provocat ursul". De asemenea, l-a învinuit pe Zelenski pentru confruntarea publică avută cu Trump în Biroul Oval, acuzându-l că a fost „nepoliticos".

Luna trecută, Farage a descris Ucraina drept „una dintre cele mai corupte țări de pe Pământ" și a afirmat că un guvern condus de partidul său, Reform UK, ar reevalua cu atenție ajutorul britanic acordat Kievului.

Germania încearcă să protejeze sprijinul european pentru Kiev

Creșterea popularității partidelor de extremă dreapta ostile Ucrainei, în special în Franța, nu a trecut neobservată de principalii susținători ai Kievului.

Cancelarul german Friedrich Merz a promis că va bloca următorul buget multianual al Uniunii Europene, care acoperă o perioadă de șapte ani, dacă acesta nu va include un pachet consistent de sprijin pentru Ucraina.

Merz a propus, de asemenea, ca viitoarele decizii privind împrumuturile europene să fie luate prin vot cu majoritate calificată, nu prin unanimitate.

Schimbarea ar limita posibilitatea ca un eventual președinte francez Marine Le Pen să blocheze singur un pachet de ajutor la nivelul Uniunii Europene. Pentru a împiedica adoptarea unei asemenea măsuri, ea ar avea nevoie de sprijinul mai multor state.

Cu toate acestea, susținerea europeană pentru Ucraina ar putea slăbi. Criza costului vieții, resimțită pe întregul continent, contribuie la această tendință.

„Este ușor să manipulezi oamenii cu soluții simple", a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna. El se teme că alegerile din Franța și Germania ar putea schimba fundamental direcția politică a Europei.

Frontul din Ucraina este și frontul Europei

Volodimir Zelenski a susținut în repetate rânduri că linia frontului din Ucraina este, în realitate, și linia de apărare a Europei.

Viitorul continentului se decide în Donbas, la masa negocierilor și în cabinele de vot. Alianța dintre Trump și Putin reprezintă o amenințare pentru toate statele europene.

Cel mai mare pericol nu este însă doar apropierea dintre cei doi lideri, ci posibilitatea ca europenii să aleagă la conducerea propriilor țări politicieni care le împărtășesc viziunea și sunt dispuși să o susțină, avertizează The Guardian.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE