The Intercept: Temerile din SUA privind terorismul ar putea fi efectul politicilor din O.Mijlociu

Postat la: 19.02.2017 |

Temerile cetăţenilor SUA privind terorismul islamist probabil au legătură cu politicile aplicate de Washington în ultimele decenii în Orientul Mijlociu, comentează The Intercept, enumerând atrocităţi în conflicte militare, poziţionarea în conflictul israelo-palestinian şi relaţiile cu dictaturi.

Se acordă mare atenţie opoziţiei faţă de ordonanţa preşedintelui Donald Trump prin care se interzic călătoriile în SUA ale cetăţenilor din unele "state musulmane", reacţiile fiind proteste sau blocaje judiciare. Însă sondajele de opinie au mesaje mult mai diverse, indicând majorităţi la limită care se opun măsurilor, dar şi majorităţi tot la limită care continuă să le susţină.

"Ceea ce mă surprinde la aceste sondaje nu este că mulţi americani sunt de acord cu interdicţiile, ci că mulţi nu sunt de acord. (...) Ţinând cont de ceea ce spun toţi politicienii despre terorism, ordonanţa preşedintelui Donald Trump este perfect logică", scrie editorialistul Jon Schwarz, într-un articol publicat în revista The Intercept intitulat "De ce se tem atât de mulţi americani de musulmani? Decenii de negare a rolului Americii pe plan mondial".

"Să ne gândim în felul următor: În anul 1991, în timpul Primului Război din Golf, Statele Unite au lansat două bombe teleghidate cu laser asupra unui adăpost antiaerian din Bagdad. Peste 400 de civili irakieni au murit incineraţi. (...) Imaginaţi-vă că, imediat după bombardament, Saddam Hussein a rostit un discurs televizat în care întreba direct: 'De ce ne urăsc?', fără a face vreo referire la faptul că Irakul ocupase Kuwaitul. (...) Iar cei mai mulţi irakieni nici măcar nu ştiau că ţara lor invadase Kuwaitul, nici că existau sancţiuni ONU, şi nu ascultaseră nici discursurile lui George H.W. Bush în care se explica de ce coaliţia condusă de SUA ataca Irakul ca ripostă", explică editorialistul The Intercept.

Într-un interviu acordat în martie 2016, Donald Trump încerca să explice ce se află în spatele terorismului îndreptat împotriva SUA. "Cred că ne urăsc. Există o ură enormă, trebuie să ajungem la rădăcinile ei". Întrebat de jurnalistul Anderson Cooper dacă se referă "la islam", Trump a precizat: "Acest lucru va trebui să îl aflaţi dv. Veţi primi un nou Pulitzer".

În discursul rostit la sediul CIA imediat după instalarea în funcţia de preşedinte al SUA, Donald Trump a făcut următorul comentariu: "Terorismul islamic radical. Este un lucru pe care nimeni nu îl poate nici măcar înţelege".

Comisia care a analizat circumstanţele atentatelor din 11 septembrie 2001 menţiona în raportul final: "Opţiunile politice ale SUA au consecinţe. Corect ori greşit, este clar că politicile americane faţă de conflictul israelo-palestinian, precum şi intervenţiile americane în Irak reprezintă principalele elemente comentate în lumea arabă şi musulmană". Ulterior, un oficial din cadrul Administraţiei George W. Bush explica mai clar în publicaţia Esquire: Fără sancţiunile după Războiul din Golf care au ucis sute de mii de irakieni şi fără staţionarea trupelor americane în Arabia Saudită, (liderul Al-Qaida de atunci -n.red.) "Osama ben Laden probabil ar redecora în continuare moschei şi şi-ar plictisi prietenii cu povestiri despre viaţa de mujahedin în Trecătoarea Khyber".

CIA avea aceeaşi perspectivă. Michael Scheuer, şeful departamentului CIA care îl urmărea pe Osama ben Laden, scria în 2004: "Trupele şi politicile americane completează radicalizarea lumii musulmane, un lucru pe care Osama ben Laden încerca fără prea mult succes să îl obţină de la începutul anilor 1990. Drept rezultat, cred că este corect să concluzionez că Statele Unite ale Americii rămân singurul aliat indispensabil al lui ben Laden".

La rândul său, Secţia de cercetare a Pentagonului concluziona în 2004 că "Musulmanii nu urăsc libertatea americanilor, ci mai degrabă politicile SUA". "Cei mai mulţi musulmani exprimă obiecţii faţă de ceea ce ei percep drept susţinerea tendenţioasă acordată Israelului în încălcarea drepturilor palestinienilor şi sprijinul de lungă durată şi din ce în ce mai mare pentru ceea ce musulmanii consideră regimuri dictatoriale, în principal în Egipt, Arabia Saudită, Iordania, Pakistan şi în ţări din zona Golfului Persic", sublinia raportul din 2004.

"Atunci când Barack Obama a devenit preşedinte al SUA, a avut două opţiuni. Prima, să spună adevărul: că Statele Unite au acţionat cu o brutalitate extraordinară în Orientul Mijlociu, că aceasta era motivaţia principală a terorismului islamist şi că, dacă s-ar continua această linie politică, cetăţenii americani vor continua să fie ucişi în atentate. (...) În al doilea rând, Obama ar fi putut continua coordonarea politicilor din Orientul Mijlociu (...) într-un mod mai raţional decât Administraţia George W. Bush. În mod evident, a ales a doua variantă, care a necesitat diverse forme de corectitudine politică". (...) În acest context, Obama a admis că "islamul nu are nimic de-a face cu terorismul", explică The Intercept, încercând să argumenteze că există totuşi asocieri între unele idei religioase şi forme de naţionalism.