Viktor Orban a reinstalat puterea partidului unic în Ungaria

Postat la: 13.02.2018 |

La aproape opt ani după alegerile legislative din Ungaria, premierul Viktor Orban a remodelat Ungaria, profitând de rezultatul scrutinului din 2010, când partidul său, Fidesz, a obţinut două treimi din locurile din Parlament. O adevărată maşină de vot pe care a folosit-o pentru a trece la ofensiva legislativă contra Constituţiei ţării şi a deturnat miliarde de euro de la UE şi de la guvernul federal spre aliaţii săi loiali.

În primul rând a acţionat pentru frânarea mass-media ungare şi a puterii judiciare. El a împărţit câştigul puterii cu amicii apropiaţi şi oameni de afaceri importanţi şi a remodelat atât de rapid cadrul instituţional ungar încât chiar legiuitorii Fidesz au fost stupefiaţi, precizează NewYork Times.

În primii cinci ani de la alegerile din 2010, Fidesz a utilizat majoritatea sa de două treimi în Parlament pentru a adopta peste o mie de legi, din care multe adoptate doar după câteva ore de dezbateri. De exemplu, legile privind media i-au permis lui Viktor Orban să numească proprii candidaţi la conducerea celor două principale organisme de reglementare a mass-media din ţară oferindu-le simultan mai multă putere pentru aplicarea de amenzi şi pentru sancţionarea organelor de presă independente.

Cea mai afectată este Justiţia ungară, legile şi măsurile luate producând îngrijorare la Bruxelles privind statul de drept. Curtea Constituţională este compusă din judecători numiţi în timpul mandatului Fidesz, iar Orban a acordat unuia din cei mai vechi amici, Tunde Hando, puterea generală de a numi judecători în posturi de responsabilitate.

Apoi a venit rândul procesului electoral. Restructurarea sistemului electoral maghiar, inclusiv refacerea hărţii electorale, l-a ajutat să rămână la putere deşi partidul său a obţinut mai puţine voturi.

Iniţial felicitată ca o democraţie de prim-plan în Europa de Est post-sovietică, Ungaria este în prezent considerată o democraţie în declin care stârnește numai îngrijorare. Orban a transformat ţara într-o seră politică pentru un soi de autocraţie, combinând capitalismul „de gaşcă" şi retorica de extremă-dreapta cu o cultură politică a partidului unic. Şi a reuşit asta în timp ce Ungaria rămâne membru al UE şi primeşte miliarde de euro din partea Bruxellesului.

Acum, Orban sfidează direct ţările care au dominat multă vreme blocul european prezicând că anul 2018 va fi „unul de mari bătălii" şi datorită schimbărilor pe care le-a adus sistemului electoral este aproape sigur că va câştiga un alt mandat la alegerile din aprilie.

În ierarhia politică a UE, Orban este considerat un outsider indisciplinat, o voce populistă zgomotoasă şi periferică, cu putere reală. Dar acum el reprezintă cea mai mare provocare politică a Uniunii. Potrivit lui Orban, „consensul liberal de după război în Europa este acum terminat". Viziunea sa este împărtășită și de Polonia.

Orban l-a curtat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pe preşedintele turc, Recep Tayyin Erdogan, iar în 2016, a fost primul lider care l-a apreciat pe candidatul republican la preşedinbţia SUA, Donald Trump. Deşi nu are profilul de putere al acestor lideri, ceea ce face el este catalogat ca făcând parte dintr-un proces de declin al democraţiei în lume.

De sistemul creat de premierul ungar au profitat cinci dintre cei mai apropiaţi prieteni ai acestuia. Între 2010 şi 2015, cei cinci au câştigat circa 5% din contractele guvernamentale şi cu UE, un total de 2,5 miliarde dolari, potrivit unei analize a Corruption Research Center Budapest.

Unul dintre ei, Lajos Simicska, s-a certat în 2015 cu Orban şi a încetat să mai obţină contracte guvernamentale la acea epocă. De atunci, Lorine Meszaros, fost instalator de gaz, cu prea puţină experienţă în afaceri, a obţinut numeroase contracte publice. De la începutul acestui an, societatea lui Meszaros a câştigat deja peste 400 milioane dolari din contracte cu UE.