• Tweet

Fostul premier Adrian Nastase a posta ieri o analiza avertiment destul de interesanta privind privatizarea Petrom si efectele acesteia pe termen scurt si mediu. Totodata, Andrian Nastase atrage atentia ca sunt anumite persoane despre care nu s-a facut referire in spatiul public, dar care au pus an de an umarul la betonarea contractului de catre austrieci in defavoarea statului roman.

"Periodic, dar in special inainte de campaniile electorale, apar, inclusiv pe blog, comentarii in legătură cu privatizarea Petrom. Cred, de aceea, că cel mai bun lucru este să public, periodic, Raportul Comisiei senatoriale care s-a ocupat de procesul privatizării Petrom, in 2006-2008! Oricum, CONCESIONAREA NU VÂNZAREA petrolului sau a gazului natural s-a făcut pe o perioadă de 10 ani, asa incât, după 2014, concesiunea putea să nu mai fie prelungită sau redeventa putea să fie mărită la un nivel la care OMV să nu mai fie interesată să continue exploatarea lor. De ce nu se măreste redeventa, nu trebuie să mă intrebati pe mine.Explicatiile referitoare la privatizare -cine s-a angajat, etc - le puteti găsi in Raportul Senatului, in măsura in care nu preferati să-l cititi doar pe Ilie Serbănescu", mentioneaza Adrian Nastase.

*****************

„Raportul final al comisiei de anchetă a Senatului României avand drept scop investigarea conditiilor de legalitate privind privatizarea "SNP PETROM" (nr.XLVl/50/19.O6.2008), Comisie înfiinţată în baza Hotărârii Senatului nr. 42 din 13 decembrie 2006."
„1. Prima etapa - acordurile cu FMI si Banca Mondiala
Programul PSAL, negociat cu Banca Mondiala, aprobat prin HG nr. 374/1999 , a prevazut ca o conditionalitate a acordarii imprumuturilor, printre altele si privatizarea SNP PETROM SA. (Anexa 1)
In aprilie 1999 , SNP PETROM SA si Ministerul lndustriei si Resurselor au scmnat doua contracte de consultanta cu ABN AMBRO Bank si Rothschital pentru majorarea etapizata de capital prin oferirea spre vanzare pe piata internationala de capital a unui pachet de actiuni de pana la 35%. Actiunea nu s-a finalizat si cele doua contracte au fost reziliate.
Aducerea la indeplinire a "Planului de actiune pentru imbunatatirea mediului de afaceri - Anexa 2 , Matricea , PSAL 2 - Propunerea de Program de Politici de Reforms ( 11. Privatizarea si externalizarea intreprinderilor mari de stat)" , aprobata de fostul Prim-Ministru domnul Mugur lsarescu si fostul Ministru domnul Traian Basescu , s-a concretizat prin negocierile din anul 2000 cu Banca Mondiala prin care s-a convenit ca pentru eliberarea celei de-a doua transe de imprumut , Guvernul Romaniei sa ofere un pachet de cel putin 51% din actiunile SNP PETROM SA pentru privatizare, in acord cu planul de privatizare aprobat printr-o oferta competitionala.
In perioada 1998-2000 datoriile SNP PETROM au inregistrat valoarea de 10.303 miliarde lei. Guvernul a incercat sa reduca din indatorarea PETROM prin preluarea de catre stat la datoria publica a creditelor in valuta acordate de Bancorex si anularea datoriilor fostei Companii Romane de Petrol, care a fuzionat prin absorbtie cu SNP PETROM , fata de AVAB...
Obligatia privatizarii SNP PETROM SA asumata de statul roman exista in temeiul HG nr.374 din 13 mai 1999 privind asigurarea conditiilor de implementare a prevederilor Programuiui pentru ajustarea sectorului privat (PSAL) , si a Programuiui de dezvoltare institutional a sectorului privat, hotarare adoptata in temeiul OG nr.51/26.04.1999 pentru ratificarea Scrisorii de acord, dintre Romania, reprezentata de Ministerul Finantelor si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare privind acordarea unui avans in valoare de 1,5 milioane USD din viitorul imprumut de asistenta tehnica in valoare de 25 milioane USD, destinat dezvoltarii institutionale a sectorului privat...
In mai 2002, prin HG nr.556 pentru aprobarea mandatului privind realizarea strategiei de privatizare a unor societati comerciale, s-a prevazut ca privatizarea SNP PETROM SA se face in cadrul programului PSAL II convenit cu Banca Mondiala, cu consultanti internationali, prin oferirea de actiuni catre investitori strategici. De asemenea s-a stabilit ca privatizarea va putea fi facuta in urma analizei tuturor metodelor aplicabile , inclusiv posibilitatea vanzarii unui pachet de 51% din actiuni.
Astfel, in noiembrie 2002, a fost constituita Comisia de privatizare la SNP PETROM SA aprobata de Parlament.
In august 2003, prin OUG nr.55 s-a stabilit dreptul salariatilor de a achizitiona actiuni pana la limita de 8% din capitalul social, dreptul BERD de a participa ca investitor financiar la capitalul social, intr-o cota de 5% si majorarea capitalului social al SNP PETROM cu valoarea terenurilor.
Tot arunci a fost promovata , prin HG nr.924 , strategia de privatizare a SNP PETROM SA Bucuresti prin dobandirea de catre un investitor strategic sau de un consortiu de investitori a unui pachet de 51%, printr-o metoda combinata intre vanzarea de actiuni prin negociere pe baza de oferte preliminare si neangajante si majorarea de capital social prin aport de capital.
Strategia de privatizare a SNP PETROM SA a fost stabilita de comun acord cu Banca Mondiala.
Semnarea contractului de privatizare s-a realizat in conditiile in care Romania nu avea confirmat de catre UE statutul de economie de piata functionala , statut care la randul lui era conditional de intelegerile si acordurile cu Banca Mondiala , FMI si UE.
Obligatia privatizarii SNP PETROM SA, asumata de catre statul roman, rezulta in mod expres din prevederile OUG nr.l 14/19.09.2002 pentru ratificarea Acordului de imprumut (al doilea imprumut pentru ajustarea structurala sectorului privat) dintre Romania si BIRD .
La 27.11.2002 a fost adoptata OUG nr. 172 de constituire a Comisiei de privatizare la SNP PETROM SA.
La inceputul anului 2004 , Romania nu avea confirmat de catre UE statutul de economie de piata functionala . Acest statut depindea si de privatizarea SNP PETROM : astfel in "TO DO list "-ul din 14 iulie 2004, masura 33 prevede obligatii cu termene precise legate de privatizarea SNP PETROM , cum ar fi transmiterea ofertei finale pana la 16 aprilie 2004 si realizarea selectiei ofertantului pana la 30 iunie 2004.
Prin Legea nr.468/4.11.2004 pentru ratificarea Angajamentului stand­by de tip preventiv dintre Romania si FMI , precum si a Memorandumului tehnic de intelegere, se stabilesc o serie de obligatii si masuri in ceea ce priveste privatizarea SNP PETROM SA.
Astfel, a fost adoptata de Parlament Legea nr.555/02.12.2004 care a stabilit cadrul juridic pentru privatizarea SNP PETROM SA, obligatiile contractuale si modalitatile de executare a contractului de privatizare.
Contractul de privatizare
Privatizarea SNP PETROM SA s-a efectuat in baza Contractului de privatizare din data de 23 iulie 2004 , incheiat intre Ministerul Economiei si Comertului prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie si OMV Aktiengesellschaft din Austria.
In baza procedurilor aprobate , statul roman, prin Ministerul Economiei si Comertului , respectiv Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie , a incheiat la data de 11 decembrie 2002, un Contract de servicii financiare (Contract de consultanta) cu consortiul format din Credit Suisse First Boston Ltd.(CSFB) si ING Bank NV, Sucursala Londra (ING), in urma unui proces de licitatie deschisa.
Metoda de privatizare stabilita prin HG nr.924/2003 a fost o metoda combinata intre vanzarea de actiuni prin negociere pe baza de oferte preliminare si neangajante si majorarea de capital social prin aport de capital.
Contractul de privatizare semnat la data de 23 iulie 2004 intre Ministerul Economiei si Comertului prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie si OMV Aktiengesellschaft din Austria , are ca obiect vanzarea/ cumpararea unui numar de 12.739.341.312 actiuni ale Societatii , reprezentand 33,34% din capitalul social al Societatii si majorarea capitalului social al Societatii cu un numar de actiuni care sa-i permita OMV sa detina 51% din capitalul social.
Semnarea Contractului de privatizare, in forma si continutul negociate intre Parti, a fost aprobata prin HG nr. 1090/2004 privind unele masuri pentru privatizarea SNP PETROM SA Bucuresti.
In esenta, Cumparatorul - OMV a platit statului roman suma de 668,815 milioane de euro pentru 33,34% din pachetul de actiuni , iar prin majorarea de capital social in valoare de 830,6 milioane euro - suma ramasa in conturile SNP PETROM - a obtinut 17,55% din actiuni, necesare pentru a detine 51% din capitalul social.
La solicitarea Guvernului, Parlamentul Romaniei a adoptat in luna noiembrie 2004 Legea nr.555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului PETROM SA Bucuresti.
CONSTATARI ALE COM ISIEI DE ANCHETA
Comisia de ancheta a studiat documentele care privesc privatizarea SNP PETROM SA, avand la dispozitie pachetul de legi si hotarari de guvem care reglementeaza privatizarea si unele documente lamuritoare solicitate institutiilor implicate in privatizare.
Au fost audiate persoane implicate in procesul de privatizare , de la care s-au obtinut lamuriri si informatii utile privind aspecte ale privatizarii.
Comisia de ancheta a colaborat cu expert! independenti , specializati in evaluari si drept commercial international , pentru a lamuri unele aspecte tehnice de specialitate si pentru o mai buna cunoastere a problemelor specifice.
CONSIDERATII PRIVIND LEGALITATEA PROCESULLI PRIVATIZARII SNP PETROM
Referitor la aspectele juridice legate de privatizarea SNP PETROM SA se cuvin a fi facute o serie de consideratii dupa cum urmeaza :
Cadrul legal general a fost stabilit prin masurile de privatizare si externalizare a intreprinderilor mari de stat , cuprinse in Programul de actiuni PSAL 2 , aprobat prin HG nr.374 din 13 mai 1999. La acea data , Guvernul Romaniei era condus de domnul Mugur Isarescu, in prezent Guvernatorul BNR , iar Ministrul imputernicit cu negocierea PSAL 2 , actualul Presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu.
Legislatia specifica s-a dezvoltat prin mai multe acte normative, respectiv legi si hotarari de guvem , din care au izvorat alte norme ce au condus la finalizarea privatizarii.
In urma studierii tuturor aspectelor legate de respectarea legislatiei in vigoare la data privatizarii SNP PETROM S.A., Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca au fost respectate toate legile , normele si hotarariie de guvem in vigoare.
CONSIDERATII PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE SI DIAGNOSTIC
RaportuI de Evaluare - aprilie 2004
Acest studiu a fost elaborat de Credit Suisse First Boston Ltd. (CFSB) si ING Bank NV Sucursala Londra la cererea MSnisterulul Industriei si Resurselor conform "Contractului pentru Servicii Financiare" incheiat la 11 decembrie 2002, in legatura cu posibila privatizare a SNP PETROM SA.
Analiza Raportului de Evaluare si Diagnostic realizat de Consultant, reliefeaza ca estimarea valorii SNP PETROM a fost proiectata dupa mai multe metode de evaluare , dupa cum urmeaza:
A - Metoda Fluxurilor de Numcrar Aciualizate (DCF)
Este o metoda fundamentata pe rezultatele financiare ale societatii si care incorporeaza diversi parametri normativi , operationali si financiari ce afecteaza activitatea economica a acesteia.
Exemple de parametri utilizati: productie, pret titei, pret gaze, productivitate, cheltuieli de capital, cota piata etc.
Valoarea estimata prin aceasta abordare este cuprinsa intre 1,4 si 1,8 miliarde USD.
Observatii:
- Valoarea obtinuta in urma aplicarii acestei metode a fost putemic influentata de performantele Financiare ale companiei, care a finalizat ultimul an in pierdere.
- Scenariile avute in vedere nu au previzionat cresteri ale preturilor si veniturilor mai mari de 3-8% desi realitatea si evolutia pietei mondiale au infirmat aceste ipoteze.
B Metoda Activului Net Aiustat
Este tot o metoda bazata pe analiza patrimoniului (active - datorii) si care a fost aplicata pe cele 3 segmente de baza ale activitatii : Exploatare si Productie , Rafinare si Petrochimie, Distributie si Marketing .
Valoarea activului net ajustat a fost 1,569 miliarde USD. Observatii:
- Activele societatii au fost luate in calcul la valori contabile istorice
- Metoda este dependenta de prognoze cu un grad mare de incertirudine
C. Metoda Evaluarii Companiilor Comparabile
Este o metoda care se bazeaza pe o perioada de previziuni de 2-3 ani, generand o valoare ipotetica la care actiunile Petrom ar putea fi vandute public prin intermediul Pietei de capital.
Valoarea evaluata a fost-cuprinsa intre 1,5 si 2 miliarde USD.
Observatii:
- Datorita gradului ridical de subiectivism care intervine in compararea grupului de companii aflat in analiza , aceasta metoda nu a putut fi aplicata cu rezultate concludente
D. Metoda Analizei Tranzactiilor Comparabile
Este o metoda care se bazeaza pe compararea unor tranzactii de companii similare.
Valoarea evaluate a fost cuprinsa intre 1,6 si 2,1 miliarde USD.
Observatii:
- Tranzactiiie care au fost luate in considerate nu s-au mai concretizat prin vanzare , ca urmare valoarea obtinuta nu este relevanta.
RECOMANDARI ALE COMISIEI DE ANCHETA
In concluzie, tinand seama de toate aspectele relevate cat si de obiectul de investigare al Comisiei de ancheta, respectiv " investigarea conditiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM", Comisia de ancheta nu a determinat incalcari ale legislatiei in vigoare la data privatizarii.
Totusi, avand in vedere contexrul actual al cresterii preturilor la gaze si hidrocarburi si dificultatea cu care populatia face fata acestor scumpiri, se impun cateva masuri pe care Guvernul Romaniei ar trebui sa le ia.
Recomandari ale Comisiei de ancheta :
1.Guvernul trebuie sa verifice respectarea de catre Petrom - OMV a programului asumat de investitii, de dezvoltare si modemizare a productiei, de indeplinire a programului de mediu si vor informa Parlamentul Romaniei in termen de 3 luni.
2.Guvernul trebuie sa solicite Consiliului de Administratie al Petrom -OMV o informare cu privire la furnizori, contractori si subcontractori cat si a modului de derulare a licitatiilor de atribuire a contractelor catre acestia , in baza transparentei derularii acestora , tinand cont ca statul roman detine 20% din actiunile societatii restul de pana la 49% fiind distribuite astfel: 20% Fondul Proprietatea , 2% BERD, 7% alti actionari.(N.B. să nu mă întrebaţi de ce au ajuns 20% din acţiuni la Fondul Proprietatea şi nici ce face compania Franklin Templeton cu ele!)
3.Guvernul trebuie sa verifice cum s-au achitat de datoria lor reprezentantii institutiilor statului roman , membri inConsiliul de Administratie al Petrom - OMV ( valorificarea "actiunii de aur")
4.Guvernul trebuie sa activeze clauza stipulata in Contractul de privatizare, care prevedeca "..In situatii de criza, membrii consiliului de administratie vor lua de asemenea in considerare si interesele consumatorilor, precum si interesul national al Romaniei, incercand sa realizeze un echilibru intre acestea si interesele actionarilor cu conditia ca aceste actiuni sa nu aduca societatea intr-o pozitie dezavantajoasa din punct de vedere concurential in comparatiei cu concurentii sai pe piata romana urmand a se constitui un FOND DE SOLIDARITATE alimentat de catre Petrom pe o parte si eventual cu o cota parte din dividendele cuvenite partii romane. Acest fond poate fi folosit pentru a ajuta populatia sa suporte mai usor marirea preturilor la gaze si hidrocarburi.
5.Guvernul trebuie sa verifice cuantumul redeventei in report cu cuantumul redeventei in celelalte state europene. Guvemul trebuie sa raspunda Parlamentului Romaniei in termen de 3 luni. Guvemul, de comun acord cu OMV , ar trebui sa renegocieze nivelul redeventei stabilit prin Contractul de Privatizare si Legea 555/2004.
6.Curtea de Conturi a Romaniei, potrivit atributiilor sale va stabili modul de indeplinire a obligatiilor asumate de Parti in cadrul contractului de privatizare a companiei PETROM."

************

Vorbind despre Petrom, nu am înţeles de ce reprezentanţii statului (vezi cum au fost "splituite" cele 49% acţiuni care reveneau statului român), şi care, bănuiesc, au avut "remuneraţii" frumoase în această calitate, timp de 13 ani, nu au scos un cuvând despre felul în care au reprezentat statul român în Petrom.
Aflăm doar, din reclamele Petrom de la televizor, că ei sunt cel mai mare "contribuabil" la bugetul de stat şi aflăm care este valoarea investiţiilor realizate. Nu ar fi normal să ştim cine au fost şi, mai ales, să le cerem să explice, într-o conferinţă de presă, cum şi-au făcut datoria de "reprezentanţi"?