• Tweet

O rețea transnațională de „bănci pirat" condusă de afaceristul italian Massimiliano Arena a lăsat în urmă pagube de milioane de euro în Italia și România, folosindu-se de licențe offshore fictive din arhipelagul Comore. Călin Georgescu ar fi făcut parte din rețea.

Despre asta a scris presa din Italia încă din iunie 2025, iar de atunci se pare că autoritățile române lucrează la acest caz. O investigație IrpiMedia a arătat atunci cum fondurile victimelor, printre care un om de afaceri român păgubit cu peste un milion de euro într-o schemă în care ar fi fost intermediar Călin Georgescu, au dispărut în conturi elvețiene și firme-fantomă.

La etajul al doilea al unui clădire istorică situată în inima orașului Florența, în spatele pieței Piazza della Repubblica, biroul are o lumină difuză și tablouri cu mașini de epocă pe pereți. Un domn de vârstă mijlocie, îmbrăcat elegant, vorbește cu o voce calmă, dar fermă.

În fața lui se află o cutie mare, plină până la refuz cu hârtii. Din când în când, se oprește și scoate un teanc de foi. Așa descrie jurnaliștii italieni întâlnirea cu un bărbat care susține că a pierdut aproape un milion de euro în afacerea în care ar fi fost implicat și Călin Georgescu.

Alfredo Mancini (numele este fictiv, pentru a i se proteja identitatea) nu este deloc un naiv. Absolvent al facultății de economie, de zeci de ani activează ca consultant în domeniul marketingului pentru importante companii multinaționale și administrații publice. Cu toate acestea, el povestește că a pierdut aproape 800 de mii de euro, sumă care a dispărut din conturile unei bănci pirat, care oferea servicii neautorizate în Italia.

Cum a funcționat schema

Între 2018 și 2023, în Italia au funcționat diverse bănci pirat, care nu au fost niciodată autorizate de Banca Italiei să își desfășoare activitatea aici. Unele dintre ele se lăudau cu licențe bancare eliberate de un mic arhipelag african, insula Mwali, care au fost declarate ilegale și frauduloase.

În Italia, băncile pirat au reușit să-și ofere serviciile micilor investitori care au subscris investiții, precum și antreprenorilor care căutau un loc sigur unde să-și plaseze capitalurile.

Printre acestea se numără Wealth Bank, condusă de Massimiliano Arena, un om de afaceri italian din domeniul financiar. Arena este în prezent anchetat la Messina, în sudul Italiei, pentru că a strâns în mod ilegal investiții de la persoane în vârstă și fără cunoștințe financiare, scriu jurnaliștii italieni.

IrpiMedia a descoperit că și alți clienți au depus bani la Wealth Bank, fără a mai putea intra în posesia acestora. Printre aceștia, un antreprenor a depus o plângere la Parchetul din Florența, susținând că a pierdut peste 750.000 de euro pe care îi încredințase băncii din Arena.

Rolul lui Călin Georgescu

Numele lui Arena apare și într-o plângere depusă în România. Schema este aceeași: un antreprenor a declarat că a depus un milion de euro la Wealth Bank, fără să-și fi recuperat vreodată banii.

Se pare că intermediarul operațiunii din România ar fi fost Călin Georgescu, candidatul de extremă dreaptă exclus din alegerile prezidențiale din luna mai din cauza unor presupuse influențe rusești în campania sa electorală, relatează jurnaliștii italieni.

Cu toate acestea, „băncile" au reușit să-și ofere serviciile unei clientele variate: de la mici investitori care au subscris investiții până la antreprenori care doreau să-și plaseze capitalurile în străinătate sau să obțină finanțare.

La fel ca Mancini, și alți investitori ale căror mărturii au fost colectate de IrpiMedia au denunțat că au suferit aceeași soartă: banii ar fi rămas blocați în sistemele acestor bănci fictive.

Una dintre cele mai active bănci pirat din Italia a fost Bandenia, care deschisese chiar și un sediu fizic în Bari.

Pentru ca apoi să dispară fără urmă, luând cu ea sute de mii de euro de la micii investitori.

Banca susținea că deține o licență eliberată de insula Mwali - parte a Uniunii Insulelor Comore, un arhipelag cu 700.000 de locuitori situat între Madagascar și continentul african - însă licența era falsă, declarată ilegală și frauduloasă de către banca centrală a Insulelor Comore.

O licență similară, eliberată tot de insula Mwali, o deține Wealth Bank: o altă bancă care nu a obținut niciodată autorizația Băncii Italiei.

Wealth Bank este menționată în mod explicit într-un comunicat al băncii centrale din Comore ca entitate care oferă ilegal servicii bancare offshore. Și tocmai la Wealth Bank a apelat Alfredo Mancini.

Banca face parte dintr-un grup de companii condus de Massimiliano Arena, un om de afaceri italian din domeniul financiar.

Societățile din grup - precum Jabardo, Eibt și, tocmai, Wealth Bank - sunt răspândite în diverse țări, printre care Republica Cehă, România și Regatul Unit.

Contactat de IrpiMedia, Arena a afirmat că autoritatea financiară a insulei Mwali „are competența legală de a elibera licențe bancare offshore și nu numai; dacă există dispute interne și locale" cu banca centrală a Comorelor, „aceasta nu este o problemă care privește Wealth".

În sprijinul argumentelor sale, acesta a trimis avizul unei „societăți internaționale de consultanță" anonime, redactat într-o engleză stângace. Autoritatea financiară a insulei Mwali, în schimb, nu a răspuns la întrebările adresate de IrpiMedia.

Anchetă în Italia

Parchetul din Barcellona Pozzo di Gotto, în Sicilia, îl luase deja în vizor pe Arena și companiile sale încă din 2021.

Omul de afaceri este, de fapt, acuzat - alături de alții - de „asociere criminală transnațională" având ca scop „activități financiare ilegale".

În esență, companiile din grup ar fi strâns investiții de la unii clienți italieni, dar și români, în „bănci străine" fără a avea autorizația necesară. Clienții erau adesea persoane în vârstă, fără cunoștințe financiare, cărora li se promiteau câștiguri ușoare.

Arena a preferat să nu comenteze cu privire la fondul procedurii, care se află în faza de audiere preliminară în fața tribunalului din Messina, „din respect față de procurori și de judecătorul care conduce procesul".

Între 2018 și 2019, Mancini a cumpărat de la o companie din Arezzo echivalentul a aproape 425.000 de euro în lingouri de aur și le-a depozitat într-un seif din Elveția.

Mancini ține să sublinieze că banii sunt „curați", câștigați din propria sa activitate de manager. El cere să rămână anonim din cauza activităților de consultanță pe care le desfășoară în sectorul public.

După un an, a decis să lichideze seiful, așa că a vândut aurul și a primit banii într-un cont al unui trust deschis prin intermediul lui Massimiliano Arena.

„Aveam capitaluri în străinătate, pe care trebuia să le depozitez undeva, în așteptarea regularizării situației fiscale prin programul de amnistie fiscală", povestește astăzi Mancini.

El se referă la posibilitatea, introdusă prin Legea bugetului din 2023, de a plăti Agenției de venituri impozitele neachitate fără a fi supus unor sancțiuni. În așteptarea achitării datoriilor față de stat, managerul a decis să apeleze la Arena pentru a ascunde banii în trust.

În perioada 2020-2023, Mancini a efectuat alte 18 transferuri bancare - întotdeauna cu bani proveniți din activitatea sa de consultanță, susține el - în valoare totală de peste 760 de mii de euro.

Cea mai mare parte a acestora era destinată societăților lui Arena din Regatul Unit, printre care se numărau, ca de obicei, Jabardo, Eibt și Wealth Bank.

Cu toate acestea, atunci când a încercat să efectueze câteva transferuri din noul cont, susține el, acestea ar fi rămas în așteptare - fără a fi finalizate vreodată.

Nefiind în măsură să-și recupereze capitalul, în iulie 2024 Mancini a depus o plângere la Parchetul din Florența.

"Ai încredere în mine"

Alfredo Mancini povestește că cel care i-a sugerat să-și depună fondurile într-un trust a fost un consultant specializat în înființarea de societăți și deschiderea de conturi în străinătate, cu birouri între Livorno și Delaware.

Intermediarul garantase „fiabilitatea deplină" a lui Arena, cu care colaborase deja de multe ori. De asemenea, îi explicase lui Mancini modul de funcționare al trustului, „o formă de depozit care cuprindea numeroase conturi curente la numeroase bănci corespondente", totul fiind conectat la un „subcont".

În iunie 2019, Mancini și Arena au semnat acordul privind constituirea trustului. Contul fusese deschis la Wealth Bank, instituția financiară indicată de banca centrală a Insulelor Comore printre „structurile fictive" care au furnizat „ilegal produse și servicii".

La numeroasele solicitări ale lui Mancini de deblocare a fondurilor, Wealth Bank a răspuns de fiecare dată solicitând completarea unor presupuse documente lipsă. Între timp, consultantul i-a comunicat lui Mancini că a încetat colaborarea cu Wealth Bank, asigurându-l totuși că directorii erau „persoane de o onestitate și competență incontestabile". Nici măcar intervenția sa directă nu a avut însă niciun efect.

Intermediarul nu a răspuns la solicitarea de lămuriri din partea IrpiMedia. Cei peste 750.000 de euro depuși în trust au rămas inaccesibili proprietarului său.

Un cont elvețian care aduce bani în România

În lista transferurilor efectuate de Mancini se regăsesc mai multe ciudățenii.

Antreprenorului i s-a dat instrucțiunea de a trimite banii către o multitudine de entități diferite, printre care unele care nu par să aibă nicio legătură cu Arena și Wealth Bank.

Printre destinatari s-a numărat și o bancă digitală care, la momentul respectiv, avea o filială în Italia.

Banca a confirmat pentru IrpiMedia că Massimiliano Arena a fost clientul său, fără să se fi constatat „nicio activitate suspectă".

În 2023, deși conturile sale erau inactive, banca a decis totuși să le închidă după ce „a luat cunoștință de știri negative din presă referitoare la domnul Arena".

O parte din banii lui Mancini au ajuns și în Elveția, mai precis în contul cu numărul 31814 al unei bănci din cantonul Zurich.

Când am contactat-o, banca a invocat secretul bancar elvețian, care interzice divulgarea informațiilor despre clienții săi. În afara bastionului elvețian, IrpiMedia a descoperit că contul cu numărul 31814 duce până în România, într-o poveste care îl vizează chiar pe fostul candidat la președinție Calin Georgescu.

Același număr de cont bancar apare, de fapt, într-o plângere, obținută în exclusivitate în Italia de IrpiMedia, depusă de un antreprenor român la Parchetul din București, care anchetează crima organizată.

Omul de afaceri, originar din orașul Buzău, ar fi depus 1,1 milioane de euro ca garanție pentru o linie de credit de șase milioane care ar fi trebuit acordată de Wealth Bank din Arena. Împrumutul nu ar fi ajuns însă niciodată, iar banii deja vărsați, la fel ca în cazul lui Alfredo Mancini, nu au fost niciodată restituiți.

Conform plângerii, suma de un milion de euro ar fi fost transferată de antreprenor în același cont elvețian 31814 în care își transferase banii și Mancini.

Tot potrivit plângerii, rolul de intermediar în această operațiune l-ar fi avut fostul candidat la președinția României Călin Georgescu.

În 2024, politicianul de extremă dreaptă câștigase primul tur al alegerilor, dar rezultatul a fost anulat de Curtea Constituțională a României după ce serviciile de informații au dezvăluit presupuse influențe rusești în campania de pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu. Georgescu - căruia i s-a interzis participarea la alegerile din mai - nu a răspuns la întrebările adresate de IrpiMedia.

Procuratura română a confirmat pentru IrpiMedia că anchetează cazul privind „constituirea unui grup criminal organizat și fraudă".

„Aflăm de la voi despre depunerea unei plângeri în România care m-ar viza", a declarat Arena pentru IrpiMedia. Îmi rezerv dreptul de a comenta abia după ce voi primi comunicări oficiale din partea autorității judiciare competente".

La Messina, în cadrul procedurii privind intermedierea financiară ilegală, tribunalul sicilian a dispus confiscarea unor bunuri ale lui Massimiliano Arena în valoare de aproape un milion de euro. Cu toate acestea, potrivit informațiilor culese de IrpiMedia, confiscările nu ar fi avut succes până în prezent.

Dacă urmărim traseul banilor grupului prin Europa, nu găsim aproape nimic: companiile cehe fie nu mai există, fie înregistrează pierderi de câteva zeci de mii de coroane. Același lucru este valabil și pentru cele din Regatul Unit: declară capitaluri neglijabile, zero angajați sau pierderi de câteva mii de lire sterline.

IrpiMedia a aflat că Arena ar fi solicitat instanței din Messina să se ajungă la o înțelegere privind o pedeapsă de doi ani, oferind o despăgubire de 250.000 de euro. În această privință, omul de afaceri nu a răspuns la întrebările noastre.

3 milioane de euro confiscați de la Massimiliano Arena

La 14 iulie 2025, în urma unei anchete a Parchetului din Bari privind falsa bancă Bandenia, Massimiliano Arena a fost pus sub anchetă pentru asociere în scopul comiterii de infracțiuni financiare, înșelăciune și auto-spălare de bani.

Garda Financiară a efectuat confiscări în cazul celor șapte persoane anchetate, în valoare totală de șase milioane de euro.

După publicarea anchetei, licența bancară obținută în mod fraudulos de către Wealth Bank a fost suspendată de către așa-zisa autoritate financiară a insulei Mwali - care face parte din arhipelagul african al Comorelor - care o eliberase în 2020.

La 29 octombrie 2025, tribunalul din Barcellona Pozzo di Gotto, în Sicilia, a dispus o confiscare preventivă, în valoare totală de peste trei milioane de euro, împotriva lui Massimiliano Arena.

Arena a fost anchetat de către Garda Financiară din Barcellona Pozzo di Gotto, sub coordonarea parchetului local, fiind acuzat că și-a spălat singur veniturile provenite dintr-o escrocherie financiară în detrimentul a 39 de deponenți din zona Messinei, care ar fi semnat contracte de investiții cu societăți legate de omul de afaceri. Judecătorul de instrucție a dispus sechestrarea a 12 conturi curente legate de Arena, deschise în Italia, Regatul Unit, Portugalia, Republica Cehă, Austria și Ungaria, precum și a unor bunuri mobile și imobile.