Buna Vestire, sărbătoare a întregii creștinătăți - Portal MyTex - știri Brașov

Postat la: 24.03.2017 |

Credincioşii din Bisericile istorice prăznuiesc sâmbătă Buna Vestire (Blagoveştenia), când Dumnezeu, prin glasul Arhanghelului Gavriil, anunţă Sfintei Fecioare Maria că a fost aleasă să-L nască pe Iisus. Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul să cânte, e numită în calendarul popular şi Ziua Cucului sau Blagoveştenie.

Buna Vestire este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Ea aminteşte ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că-l va naşte pe Mesia, după ce o salută astfel: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!". Acest moment, denumit Buna Vestire, fiindcă este vestea că se va întrupa Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, a fost aşezat de Biserică în 25 martie, exact cu nouă luni înainte de Naşterea Domnului. Fecioara a primit smerită vizita îngerului binefăcător, Arhanghelul Gavriil, în cutremurarea nedumeririi ei, aflând de la el cum va fi cu putinţă minunea ce trebuia să se întâmple cu dânsa: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema" .

Era cea mai mare cinste pe care Dumnezeu o putea încredinţa unei femei. Pruncul ce trebuia să se nasca din Fecioara Maria, în urma mesajului de la Nazaret, avea să fie Dumnezeu desăvârşit şi Om desăvârşit. Cu aceleaşi cuvinte de preacinstire o întâmpină pe Fecioara Maria, Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău!" Bunavestire este o sărbătoare comună ortodocşilor, romano-catolicilor şi greco-catolicilor din întreaga lume şi cea mai veche sărbătoare atestată documentar.

În trecut, Buna Vestire era prăznuită fie pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, fie pe 18 decembrie. Treptat, data de 25 martie a fost acceptată atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în cea Catolică, după stabilirea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare a Naşterii Domnului. Numită în Apus, Sărbătoarea Zămislirii Domnului (Festum Conceptionis Christi), scena Bunei Vestiri este înfăţişată de obicei pe uşile iconostaselor, care simbolizează uşile Împărăţiei Cereşti. Dată fiind importanţa sărbătorii, cei care au postit au astăzi dezlegare la peşte, vin şi ulei.

În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenii sau Ziua Cucului, fiindcă acum cucul începe a cânta. Tradiţia spune că primul „cucu" trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. În această zi, se fac multe ritualuri de purificare a casei, de alungare a insectelor dăunătoare din livezi prin afumarea cu tămâie. Se aprind focuri în grădini şi se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit.

Ziua e favorabilă pentru „aflarea norocului" şi a rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Există superstiţia că aşa cum va fi vremea în ziua de Blagovestenie, aşa va fi şi de Paşte, iar dacă în această zi este frunza verde în natură, va fi un an cu belşug. Dacă ziua de Bunăvestire este o zi cu ceaţă, primăvara va fi călduroasă. Pentru ca roadele să fie bogate în livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică. La sate, se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare şi o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Tradiţia mai spune că oamenii nu au voie să se certe în această zi. Cine se ceartă de Buna Vestire păcătuieşte cu păcat mare şi va avea necazuri tot anul.