• Tweet

Trei judecătoare de la Curtea Supremă Angela Dragne (preşedinte), Leontina Şerban şi Florentina Dragomir au decis marţi că Elena Udrea, fost deputat şi fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este vinovată de trei infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu.

Sentinţa: 6 ani de închisoare. Instanţa a mai dispus achitarea Elenei Udrea pentru tentativa de folosire de declaraţii false ori incomplete. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de 5 judecători. "Bătălia este pe viaţă şi pe moarte, eu nu merg la puşcărie. Eu nu accept să merg la puşcărie având în vedere că aceste acuzaţii nu sunt probate cu nimic, sunt minciuni sfruntate" a reacţionat Elena Udrea, aseară, la postul România TV.

Fostul ministru a explicat că în acest caz principalele probe ale DNA ar fi fost doar declaraţiile denunţătorilor şi cele ale celorlalţi inculpaţi din dosar care au ales să recunoască acuzaţiile pentru a primi o pedeapsă cu suspendare. "Nu spun că sentinta este o nedreptate, spun ca este un abuz. Se putea da la fel aceeaşi sentinţă încă din februarie 2015. Timp de doi ani au fost audiaţi 67 de martori, iar niciunul nu mă acuză cu ceva", a continuat Elena Udrea.

"Niciunul dintre cei care au dat declaraţii împotriva mea nu au luat cu închisoare (condamnare-n.r.) sau au primit pedepse derizorii. Cei care nu au fost de acord să dea declaraţii împotriva mea au primit cu executare", a explicat Elena Udrea cum ar fi decurs procesul. „O mascaradă", a mai descris aceasta. Fostul preşedinte, Traian Basescu a intervenit telefonic la Romania TV ca să-i ia apărarea Elenei Udrea sustinând că nu există un abuz în serviciu si că nu există un traseu al banilor de la Gheorghe Nastasia, fostul secretar din Ministerul Dezvoltării, către Udrea, cum a fost în cazurile lui Năstase sau Voiculescu.

Curtea Supremă a dat pedepse cu executare principalilor complici ai Elenei Udrea. Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat la 5 ani cu executare. Un alt apropiat al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul administrator al moşiei Nana a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită. În acelaşi timp, fostul ministru al Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, judecat pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, a fost achitat.

Ceilalţi patru inculpaţi din dosar, care au recunoscut acuzaţiile, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare. Este vorba de fostul secretar din MDRT, Gheorghe Nastasia (4 ani), fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu (3 ani), afaceristul Dragoş Botoroagă (2 ani şi 6 luni) şi fostul consilier personal al Elenei Udrea, Ştefan Lungu (1 an şi 6 luni). Atunci când procurorii au trimis în judecată dosarul „Gala Bute", ei au trimis instanţei pe lângă rechizitoriu şi volumele cu probe: interceptări telefonice, denunţuri, declaraţii de martori, facturi fiscale şi schimburi de e-mailuri.

Alte probe: înscrisuri provenind de la inculpaţi, de la societăţi comerciale ori diferite autorităţi publice, procese verbale de confruntare, numeroase rapoarte ori note de control întocmite de autorităţile cu competenţe în verificarea modului în care se cheltuiesc fondurile publice - Direcţia de Luptă Antifraudă (care a sesizat organele de urmărire penală în urma unor verificări efectuate începând cu 20 iulie 2011 şi până în aprilie 2012 când a fost sesizată DNA, fiind ataşată nota de control întocmită), de Corpul de control al primului ministru, de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală la societăţile comerciale implicate, de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite de specialişti din cadrul DNA, extrase de cont bancar, mesaje de poştă electronică puse la dispoziţie de inculpaţi ori de martori.

În cazul acuzaţiei de mită - 695.367 de lei - care ar fi fost dată de afaceristul Adrian Gărdean, pentru Udrea, banii ar fi fost trecuţi prin contul firmei Last Time Studio, controlat de Lungu, în schimbul finanţării unor lucrări publice încheiate de Termogaz Company. Last Time Studio a fost cea care a plătit mai multe servicii către PDL în favoarea fostului ministru: 19.659 de lei - servicii în cadrul evenimentului de la Palatul Parlamentului (21 noiembrie 2010) - cu ocazia căruia Udrea a fost aleasă preşedinte al PDL Bucureşti, 71.920 de lei - servicii monitorizare de care a beneficiat PDL, sau 36.000 de lei - costul realizării unor materiale promoţionale inscripţionate cu sigla PDL. Toate aceste facturi sunt probe la dosar.

„Inculpatul Lungu Ştefan nu avea nici un motiv pentru a folosi sumele obţinute dintr-o infracţiune de corupţie pentru un eveniment privind alegerea inculpatei Udrea într-o funcţie politică în lipsa unei solicitări exprese a acesteia; el nu dispunea de venituri salariale din care să facă astfel de plăţi, iar inculpata cunoştea că banii folosiţi provin din fapte de corupţie", arată şi procurorii DNA în concuziile depuse la Curtea Supremă.
Interceptări şi percheziţii infomatice

La dosar sunt mai multe interceptări dintre Gărdean şi Lungu, în care cel de-al doilea confirmă că a discutat cu Elena Udrea despre finanţarea MDRT („Ai... discutat-o şi cu «Doamna»?"/ „Da, da".). Lungu a explicat la Curtea Supremă, şi despre banii achitaţi pentru PDL: „Concret, nu pot spune o persoană care mi-a cerut să fac plata către cele trei societăţi, însă pot spune că discuţiile se purtau în birou, fiind prezente inculpatele Topoliceanu, Udrea şi alte persoane", a precizat Lungu.

Percheziţiile informatice la Last Time Studio au dezvăluit mai multe e-mailuri între Lungu şi Breazu, dar şi alte facturi potrivit cărora societatea a achitat diferite servicii pentru Elena Udrea sau PDL. Despre aceste plăţi, Ştefan Lungu a declarat în faţa Curţii Supreme că le-a făcut cu ştiinţa ministrului Elena Udrea şi a Anei Maria Topoliceanu. De asemenea, Adrian Gărdean a arătat în declaraţia dată în faţa Curţii Supreme la 30 septembrie 2016 cum Lungu i-a confirmat că despre plata comisionului ştiau Gheorghe Nastasia şi Elena Udrea, precum şi că banii respectivi sunt destinaţi acoperirii cheltuielilor efectuate în campania electorală a PDL, în care şi Lungu era implicat

În cazul acuzaţiei de mită - 300.000 de lei - de la Dragoş Botoroagă, administrator al firmei Consmin, pentru Udrea şi Topoliceanu, afaceristul ar fi plătit 10% din valoarea contractelor pe care le-a încheiat cu CNI către firma lui Lungu. Fostul consilier a declarat că păstra o parte din banii primiţi (între 10 şi 20%) şi vira diferenţa către Breazu, ca plată a unor servicii fictive de consultanţă imobiliară prestate de firma acestuia, Ekaton Consulting. Ancheta a arătat că aceste contracte încheiate între cele trei firme (Consmin - Last Time Studio - Consulting) ar fi fictive, iar serviciile pentru care s-au încheiat nu au fost efectuate.

Evidenţa încasărilor era ţinută de Breazu şi Topoliceanu, iar mai multe e-mailuri între cei doi, în care vorbesc despre aceşti bani, sunt probe la dosar. Analiza e-mailurilor lui Tudor Breazu (foto) arată că acesta îi raporta Elenei Udrea cum erau cheltuiţi banii. Topoliceanu a confimat la Curtea Supremă, aceste lucruri, şi a completat că din aceşti bani i-ar fi dus personal Elenei Udrea sume de până la 10.000 de euro în numerar, în două rânduri, dar şi că a plătit şi o cazare în Grecia pentru ea, Breazu şi Udrea.

CNI era subordonată MDRT, condus atunci de Elena Udrea. „De altfel, este relevantă şi susţinerea inculpatei Topoliceanu, În ultimul cuvânt acordat de instanţă, prilej cu care arătat că nici o lucrare nu se aproba, nici un ordin de începere de lucrări nu se semna şi nici o plată nu se făcea decât în condiţiile impuse de inculpata Udrea Elena, implicarea acesteia fiind covârşitoare", arată procurorii DNA, în concluziile fiale depuse la Curtea Supremă.

Ana Maria Topoliceanu, acuzată de luare de mită, a recunoscut fapta, dar că a dat mai departe mai mult decât a primit, iar în ultimul cuvânt a explicat încă o dată cum a fost. "Nu numai că am recunoscut fapta, dar eu am povestit-o anchetatorilor. Deci eu am stat la baza unor acuzaţii din rechizitoriu, dar eu nu am vrut să îmi petrec timpul încercând să dovedesc ceva ce nu era adevărat. Regret acum că m-am lăsat angrenată în acest mecanism. În funcţia de la Compania Naţională de Investiţii (CNI) şi în toată povestea cu partidul. Regret ca am plecat poate prea târziu de la CNI, dar cel mai mult regret că am acceptat bani pe care nu i-am pretins, pentru care nu am promis nimic, sumă pe care am dat-o mai departe. Am dat chiar mai mult decât am primit. Aşa au stat lucrurile", a spus Ana Maria Topoliceanu, în ultimul cuvânt.

Fosta şefă a CNI a mai arătat că niciun obiectiv de investiţii nu s-a realizat la iniţiativa ei, ci doar prin hotărârea Elenei Udrea. "Sunt conştientă că trebuie să plătesc pentru ce am făcut. Toată povestea asta, cu recunoaşterea care mi-a adus oprobriul public că sunt turnătoarea prietenei mele, a pornit de la faptul că eu nu am vrut sa plătesc pentru mai mult decât am făcut. Niciun singur obiectiv de investiţii de la CNI nu s-a făcut la iniţiativa mea, niciun ordin de începere a lucrărilor nu dădeam decât la hotărârea Elenei Udrea... Declaraţia mincinoasă a domnului Dorin Cocoş pot să o înţeleg, ştiu că există niste relaţii de afaceri, sentimentale la momentul acesta, uman pot să înţeleg acea declaraţie. Vă rog să aplicaţi o pedeapsă corectă", a încheiat Topoliceanu, precizând că este de acord cu munca în folosul comunităţii.

În cazul acuzaţiei de mită - 900.000 de euro - de la afaceriştii Adrian şi Dorel Gărdean pentru Udrea, banii ar fi fost daţi într-o geantă de Adrian Gărdean lui Nastasia, iar acesta a declarat că a dus-o ministrului. La DNA, atât afaceriştii, cât şi Nastasia au denunţat totul. Scoaterea unor sume atât de mari din contabilitatea firmelor, fără nicio explicaţie, ar fi atras atenţia Fiscului. Afaceriştii au înfiinţat o societate în Ruse (Bulgaria), care importa utilaje din UE şi le revindea către firmele lui Gărdean în România cu adaosuri de 50-100%. Actele contabile sunt probe în dosar.

O declaraţie-cheie este cea a lui Corin Boian, cel care a adus la Bucureşti suma de 600.000 de euro, în bancnote de 500 de euro, şi i-a dat-o lui Adrian Gărdean. Afaceristul a completat geanta cu alţi 300.000 de euro. Amândoi au declarat că împreună ar fi plecat la sediul MDRT. Doar Gărdean a intrat în minister să se vadă cu Nastasia. O altă probă la dosar a fost registrul de acces al instituţiei care confirmă data de intrare a acestuia: 6 octombie 2011. Nastasia a povestit la Curtea Supremă, cum ar fi dat banii Elenei Udrea: „I-am spus ministrului că în geantă sunt 900.000 euro. Geanta am pus-o pe un fotoliu, iar ministrul nu a avut nicio reacţie".

„Datele furnizate de Trezoreria Statului şi Ministerul Dezvoltării demonstrează corespondenţa dintre cuantumul plăţilor realizate de MDRT şi valoarea sumelor remise de denunţători cu titlul de mită , precum şi deblocarea finanţărilor după plata acestor comisioane", arată DNA. Elena Udrea a susţinut că este posibil să nu se fi aflat în ţară la 6 octombrie 2011 când se afirmă că a fost adusă geanta cu 900 000 euro, relaţiile de la MDRT şi SPP atestă că aceasta se afla în ţară, potrivit DNA inclusiv la sediul ministerului, astfel cum a arătat Gheorghe Nastasia.
Unde s-au dus banii

Potrivi DNA, din actele de urmărire penală a rezultat şi că după remiterea banilor au fost identificate plăţi în numerar efectuate de inculpaţii implicaţi în acet caz în perioada ce a urmat săvârşirii faptelor, în favoarea Organizaţiei Bucureşti a PDL sau a Elenei Udrea. Martorii Naidin Daniela, Ferşeta Constantin şi Tătaru Felix au confirmat în declaraţiile de la urmărire penală şi din instanţă că plăţile respective s-au făcut cu ştiinţa Elenei Udrea, cu bani provenind direct sau indirect de la aceasta, arată procurorii. (sursa: adevarul.ro)