Ce i-a cerut Comisia Europeană lui Grindeanu, după anuntul cu măririle de pensii şi salarii, prin Corin Crețu

Postat la: 21.03.2017 |

Comisia Europeană aşteaptă dovezi de la Guvernul Grindeanu că proiectul "ambiţios de mărire a salariilor" se va încadra în final în deficitul bugetar de 3 la sută, riscând, în caz contrar, să intre în procedură de deficit bugetar excesiv, ceea ce ar aduce măsuri restrictive din partea Comisiei, avertizează comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, care susţine că, la Bruxelles, există temerea ca România să nu ajungă precum Grecia.

"Domnul prim-ministru i-a dat asigurări domnului Moscovici (Pierre Moscovici - comisar European pentru afaceri economice- n.r.) că se fac calcule, astfel încât acest proiect ambiţios de mărire a salariilor să se încadreze în final în acest deficit bugetar de 3 la sută. Comisia Europeană aşteaptă documentaţia din partea Guvernului României. În această etapă suntem - în ce măsură aceste măriri de salarii sunt sustenabile şi se poate îmbunătăţi viaţa oamenilor, în paralel cu menţinerea acestor reguli. Pentru că am avut cazul Greciei şi Comisia Europeană are aceste temeri. Spania, Portugalia au intrat în criză. E important să nu ajungem şi noi la fel. Bani, creştere economică avem. Dar să vedem cât de sustenabile sunt aceste propuneri de măriri salariale, astfel încât să nu intrăm pe procedura de infrigement, de a fi puşi sub observaţie pentru felul în care depăşim sau nu deficitul bugetar", a declarat, la Europa FM, Corina Creţu.

Comisarul european Creţu a precizat faptul că absorbţia fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 este zero, lipsa tronsonului Piteşti - Sibiu afectând şi activitatea economică din Europa. "Pentru perioada următoare, până în 2023, sunt bani alocaţi pentru centura Bucureştiului, sunt bani alocaţi pentru Sibiu -Piteşti (autostrada Sibiu - Piteşti - n.r.) care este esenţială, pentru că este veriga lipsă din cordonul pan-european dintre Rotterdam şi Constanţa. Deci nu numai românii suferă, dar toată activitatea economică din această parte a Europei suferă din lipsa acestui tronson Piteşti - Sibiu. Sunt bani şi pentru autostrada Ploieşti - Bacău, pentru metrourile din Bucureşti, pentru metroul până la Otopeni. Deci aici sunt bani. Problema este că cel mai avansat proiect este în faza studiului de fezabilitate", a declarat Corina Creţu.

Mai mult, Corina Creţu declara, la începutul lunii martie, că România are la dispoziţie 250 de milioane de euro - fonduri europene, pentru modernizarea unităţilor sanitare, însă că nu au fost depuse proiecte pentru a absorbi aceşti bani. "Mai avem bani la dispoziţie. Voi discuta cu domnul ministru al Sănătăţii (Florian Bodog-n.r.) pentru 280 de modernizări de spitale şi de unităţi sanitare, pentru care nu avem proiecte la această oră. Deci, suma totală este de aproape 400 de milioane de euro pentru sistemul sanitar din care 150 de milioane sunt pentru cele trei spitale regionale, pentru restul nu avem proiecte şi acest lucru trebuie să îl discutăm mâine cu Ministerul Sănătăţii. (...) Invit toate unităţile sanitare care consideră că au nevoie de modernizări, mai sunt bani la dispoziţie, 250 de milioane de euro care pot fi folosiţi în actuala perioadă de programare în domeniul sanitar", afirma comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, la Parlament, unde participase la o şedinţa a comisiilor parlamentare pentru afaceri europene.

La acel moment, Corina Creţu spunea că va discuta cu Florian Bodog şi despre faptul că primit până acum harta nevoilor sanitare şi nici harta nevoilor în ceea ce priveşte deşeurile. „Avem cinci condiţionalităţi ex ante din 25 care nu sunt îndeplinite", afirma Corina Creţu. Comisarul european pentru Politici Regionale mai preciza că s-a încheiat contractul pentru studii de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale la Cluj, Craiova şi Iaşi, precizând că speră ca în anul 2018 să înceapă construcţia acestora.