Ce se întâmplă în corpul uman când este urmată dieta MIND - cea mai tare de la această oră: mănânci și nu îmbătrânești!

Postat la: 22.03.2026 |

Un studiu, publicat în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry, arată că dieta MIND, o combinaţie între dieta mediteraneană şi un regim alimentar destinat scăderii tensiunii arteriale, este asociată cu modificări mai lente în structura creierului legate de îmbătrânire. Rezultatele susţin rolul dietei MIND ca model alimentar asociat cu sănătatea creierului şi potenţialul său în strategiile care vizează încetinirea proceselor neurodegenerative la populaţiile în curs de îmbătrânire.

Persoanele care au urmat mai strict acest regim alimentar au prezentat, în timp, o pierdere mai redusă de ţesut cerebral, în special la nivelul substanţei cenuşii, implicată în memorie, învăţare şi luarea deciziilor. Spre deosebire de alte regimuri alimentare, obiectivul principal al dietei MIND nu este pierderea în greutate, ci îmbunătăţirea sănătăţii creierului. Cu toate acestea, adoptarea acestui stil de viaţă poate duce şi la o scădere în greutate, datorita consumului de alimente integrale şi sănătoase.

Dietele Mediteraneeană dar și DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) MIND (Mediterranean-Diet Intervention for Neurodegenerative Delay) include consum regulat de legume cu frunze verzi, alte legume, fructe de pădure, nuci, cereale integrale, peşte, leguminoase, ulei de măsline şi carne de pasăre, precum şi consum moderat de vin. În acelaşi timp, se recomandă limitarea untului sau margarinei, brânzeturilor, cărnii roşii, produselor de patiserie şi dulciurilor, precum şi a alimentelor prăjite de tip fast-food.

Pentru recenta analiză, cercetătorii au inclus 1.647 de adulţi de vârstă mijlocie şi înaintată, cu vârsta medie de 60 de ani la începutul studiului. Participanţii au efectuat controale medicale regulate la intervale de 4-8 ani şi investigaţii imagistice cerebrale prin rezonanţă magnetică (RMN) la fiecare 2-6 ani, începând din 1999. Când creierul pierde volum (atrofie), spaţiile umplute cu lichid cefalorahidian (ventriculele) se măresc pentru a „compensa" acest spaţiu rămas liber.

Dintre alimente, fructele de pădure au fost asociate cu o creştere mai lentă a volumului ventricular, iar carnea de pasăre cu o dilatare ventriculară mai redusă şi o scădere mai lentă a substanţei cenuşii. În schimb, consumul crescut de dulciuri s-a asociat cu o creştere mai rapidă a ventriculelor şi o atrofie mai accentuată a hipocampului, iar alimentele prăjite de tip fast-food cu o pierdere mai mare a volumului hipocampic.

Un consum mai mare de cereale integrale a fost asociat cu modificări structurale mai puţin favorabile, inclusiv scăderi mai rapide ale substanţei cenuşii şi ale volumului hipocampului, precum şi cu o dilatare mai rapidă a ventriculelor. Totodată, consumul mai mare de brânză a fost asociat cu scăderi mai lente ale substanţei cenuşii şi ale volumului hipocampului, o dilatare ventriculară mai redusă şi mai puţine zone de hiperintensitate - regiuni vizibile pe RMN care indică afectarea ţesutului cerebral.

Asocierile au fost mai puternice la persoanele mai în vârstă şi la cele active fizic şi fără exces ponderal. Întrucât studiul a fost unul observaţional, nu poate demonstra o relaţie de tip cauză-efect între acest regim alimentar şi modificările observate la nivelul creierului. Autorii menţionează şi anumite limitări, precum posibile erori de memorie în completarea chestionarelor alimentare, lipsa datelor privind modificările dietei în timp, sau factorii genetici, şi faptul că majoritatea participanţilor au fost de rasă albă, ceea ce poate limita aplicabilitatea rezultatelor.