CEDO a pronuntat decizia-pilot in cazul Romaniei privind conditiile din penitenciare

Postat la: 25.04.2017 |

Statul roman are 6 luni la dispozitie sa prezinte un plan de masuri. CEDO nu cere gratieri sau relaxari ale politicii penale si nici nu da amenda de 80 milioane de euro. Un judecator CEDO atrage atentia ca masuri precum OUG 13 au provocat "proteste de masa"

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat astazi decizia - pilot privind conditiile din penitenciarele din Romania. Decizia statueaza ca statul roman are 6 luni la dispozitie ca sa prezinte un plan de masuri care sa rezolve suprapopularea si conditiile din penitenciare. CEDO nu a amendat Romania in aceasta decizie-pilot decat cu circa 17.850 de euro, in cazul Rezmives (cel judecat si care este punctul de plecare al deciziei -pilot). In decizie, CEDO nu impune Romaniei nici o masura anume si nu spune nimic despre gratiere sau relaxarea politicii penale. Mai mult: intr-o opinie concordanta, judecatorul CEDO Krzysztof Wojtyczek avertizeaza Romania ca masuri de relaxare a politicii penale precum cele din OUG 13 au dus la proteste masive in Romania.

CEDO a decis ca s-a incalcat articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane si degradante. CEDO a decis ca, in sase luni de la intrarea in vigoare a deciziei sale, Romania trebuie sa prezinte in cooperare cu Comitetul Ministrilor din Consiliul Europei un "calendar precis" pentru a pune in aplicare a masurilor generale potrivite sa rezolve problema suprapopularii penitenciarelor si a conditiilor necorespunzatoare de detentie.

In decizia sa, CEDO nu face nici o referire la vreo sanctiune financiara pentru Romania si nu sugereaza nici un moment ca acesta este modul in care statul roman poate rezolva problemele sistemice din inchisori. Reamintim ca suma de 80 de milioane de euro ca posibile sanctiuni pentru Romania a fost avansata in premiera de fostul ministru al Justitiei, Raluca Pruna, care facea un calcul plecand de la exemplul Italiei, care isi asumase singura plata unor despagubiri pentru detinuti, fara sa fie obligata de CEDO. Ulterior, suma de 80 de milioane de euro a fost folosita de PSD pentru a-si justifica incercarea de a-i gratia pe penali.

In decizia publicata astazi pe site-ul CEDO se arata ca hotararea Curtii ramane definitiva in trei luni de aici inainte, daca Romania nu cere retrimiterea la Marea Camera, dupa care curg cele sase luni pe care Romania le are la dispozitie sa prezinte planul de masuri. Asadar, Romania are la dispozitie noua luni in total pentru a prezenta planul cerut de CEDO.

Judecatorii CEDO au mai decis sa suspende judecarea altor plangeri similare depuse impotriva Romaniei pana cand statul va prezenta planul de masuri. Curtea a dat decizia-pilot intr-un dosar plecat de la plangerea a patru cetateni romani (Daniel Arpad Rezmiveș, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi) din 2012.

De remarcat ca, asa cum avertizase intr-un interviu pentru HotNews.ro expertul Sorin Dumitrascu, fostul sef al Administratiei Penitenciarelor, CEDO nu a decis amendarea Romaniei cu sume de ordinul milioanelor de euro. Reamintim ca lideri PSD, in frunte cu Liviu Dragnea, au pretins in ultimele trei luni ca CEDO va amenda Romania cu 80 de milioane de euro, folosind aceasta informatie pentru a justifica proiecte legislative de gratiere sau relaxare a politicii penale, asa cum a fost faimoasa OUG 13.

Ce inseamna procedura de hotarare-pilot? Multe dintre cele aproximativ 64.000 de dosare aflate pe rol la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului sunt asa-numitele "dosare repetitive", ce deriva dintr-o disfunctie comuna la nivel national, se arata intr-un material explicativ al CEDO din iulie 2015. Procedura de hotarare-pilot a fost dezvoltata ca tehnica prin care sa fie identificate problemele structurale care stau la baza dosarelor repetitive impotriva multor tari si prin care statele sa fie obligate sa solutioneze acele probleme. In momentul in care Curtea primeste mai multe plangeri ce au o cauza comuna, ea poate selecta una sau mai multe dintre acestea, carora sa le aplice tratament prioritar pe baza procedurii pilot. In hotararea-pilot, sarcina Curtii nu este de doar sa decida daca intr-un anume caz a avut loc o incalcare a Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, ci si sa identifice problema sistemica si sa dea guvernului indicatii clare asupra tipului de masuri reparatorii necesare pentru rezolvarea ei. Un aspect-cheie al procedurii-pilot este posibilitatea suspendarii sau "inghetarii" cazurilor similare pentru o anumita perioada de timp, cu conditia ca respectivul guvern sa actioneze prompt pentru adoptarea la nivel national a masurilor care sa dea curs hotararii. Curtea poate, totusi, sa reia examinarea dosarelor suspendate oricand o cere interesul judiciar.

Singurul efect concret al deciziei este ca toate cauzele similare referitoare la conditiile de detentie nu se mai judeca la CEDO pana cand statul roman nu remediaza problema. CEDO a mai pronuntat o decizie pilot in cazul Romaniei in cazurile de retrocedari si n-au mai fost judecate acest tip de cauze pana cand, dupa marea afacere ANRP, a fost pus la punct un sistem efectiv si previzibil de despagubiri.