• Tweet

Poliţiştii şi procurorii DIICOT au făcut miercuri 57 de percheziţii, dintre care 51 în Bucureşti, dar şi în Ilfov şi Giurgiu, într-un dosar de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, PROXENETISM, înşelăciune, trafic de influenţă şi dare de mită, ce vizează membri ai clanului Ştoacă.

Începând cu anii 2000, anchetatorii au tot încercat destructurarea unei grupării ce acţiona, mai ales în domeniul traficului ilicit de DROGURI DE MARE RISC, în sectoarele 4 şi 5 ale municipiului Bucureşti, fiind vorba de o grupare de tip mafiot, bazată pe relaţii de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de Clanul ŞTOACĂ.

"Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor reţelei în a se implica în distribuirea pe piaţa neagră a drogurilor de risc, în special a heroinei şi cocainei, s-a dovedit în realitate o activare a unei NOI GENERAŢII, crescută şi instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracţională a grupării, aceştia profitând de faptul că niciodată nu s-a reuşit destructurarea completă a grupului, o parte din liderii rămânând în libertate. În permanenţă persoanele care au preluat coordonare grupării au respectat ACEEAŞI IDEOLOGIE legată de posibilitatea de a-şi asigura un standard de viaţă prin obţinerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (COCAINĂ, HEROINĂ), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituţiei, aservirea tinerilor proveniţi din familii destrămate şi care să acţioneze, la cerere, recurgând la fapte de violenţă, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mişcare", potrivit DIICOT.

Pe măsură ce cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă, ei AU PREDAT COORDONAREA grupării fiilor şi nepoţilor acestora, care au început să se implice. Astfel, spun procurorii DIICOT, după tiparul adevăratelor grupări mafiote cunoscute la nivel internaţional, liderii "grupării Ştoacă" şi-au crescut, educat şi instruit copii sau rudele, conform unor reguli stricte ce au vizat JURĂMÂNTUL TĂCERII, al sacrificiului pentru lider, al condiţionării acţiunilor infracţionale de voinţa şi ştiinţa persoanei care ocupă poziţia de lider sau de persoană de încredere a acestuia.

Astfel, există suspiciunea că începând cu anul 2017, s-a produs o "reorganizare" şi o nouă ierarhizare în interiorul clanului de tip familial. De asemenea, noii lideri au continuat "politica" de relaţionare cu alte clanuri active în lumea interlopă bucureşteană şi nu numai, încercând să intervină atunci când membrii clanurilor rivale interacţionau sau să dezvolte, punctual afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc şi al traficului de persoane.

Noii lideri au respectat DELIMITAREA TERITORIALĂ impusă de către predecesorii lor, astfel încât activităţile infracţionale ale clanului Ştoacă să nu interfereze cu cele ale altor clanuri. Astfel, la nivelul Capitalei, membrii grupării Ştoacă au rămas activi, ca şi predecesorii lor, în SECTORUL 4 şi SECTORUL 5, unde, pe piaţa drogurilor de mare risc, au deţinut MONOPOL.

"Membrii implicaţi în traficul ilicit de droguri au ales să obţină venituri din vânzarea cocainei şi a heroinei preparate - în cantităţi mici - către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureştene, agreând ideea de FIDELIZARE pe de o parte pentru protecţia tranzacţiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanţele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorităţi. De asemenea, tot pentru a-şi fideliza clienţii, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la preţurile practicate pe piaţa de profil bucureşteană, respectiv 100 euro/gram cocaină şi 30-40 lei/bilă heroină. Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziţionat între consumatorul final şi furnizorul cocainei sau heroinei, nu acelaşi lucru se poate susţine şi cu privire la activitatea pe linia de TRAFIC DE PERSOANE şi PROXENETISM. Aceaste infracţiuni şi caracter transfrontalier, urmare câştigurilor substanţiale pe care membrii grupării le-au putut obţine de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex feminin, obligate/îndrumate să practice prostituţia în cluburi sau alte spaţii special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoţia, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Belgia", potrivit sursei citate.

Membrii grupării şi-au recrutat victimele pe care le obligau să se prostitueze, prin METODA LOVER BOY, dar foloseau şi violenţa.

"Pentru a face faţă "cerinţelor pe piaţa externă" şi a căpăta experienţă, membrii clanului au recurs la exploatarea persoanelor de sex feminin majore şi minore în ţară, mai exact în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Constanţa, folosind pentru recrutarea clienţilor site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal. În ceea ce priveşte implicarea membrilor grupării în activităţile de determinare sau înlesnire a practicării prostituţiei, s-a reţinut ca mod de operare predilecţia acestora spre a-şi folosi renumele şi influenţa în relaţia cu martorele care, fie practicau deja prostituţia, fie decideau să înceapă să îşi câştige existenţa în acest mod. Un aspect ce s-a evidenţiat în modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce iniţial au fost ajutate într-o formă sau alta să practice prostituţia, în activităţi specifice proxenetismului, în timp acestea devenind active în cadrul grupului în zona recrutării fetelor şi mai apoi a înlesnirii practicării prostituţiei", arată DIICOT.

Un alt sector în care au activat membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituţiei, a fost SALOANELE DE MASAJ, mai ales că în astfel de locaţii se pot desfăşura uşor activităţi de proxenetism sub paravanul aşa numitelor "masaje erotice". Gruparea a preluat activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate "întreţinerea corporală", iniţial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

De cele mai multe ori, liderii grupului au beneficiat de sprijinul, chiar şi informaţional, al unor reţele bine puse la punct ce acţionează pe teritoriul statelor străine.

Astfel, în intervalul aprilie 2017 - mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracţionale. 35 de suspecţi sunt cercetaţi în această cauză.