• Tweet

Numărul pacienţilor internaţi la secţiile de ATI creşte simţitor pe fondul înmulţirii cazurilor de infectare cu noul coronavirus. Spitalele din România dispun de 1.900 de locuri de terapie intensivă, din care doar 840 sunt dotate complet. Astfel, nu este exclus ca România să ajungă, în toamnă, în situaţia în care s-a aflat Italia la începutul pandemiei, atunci când medicii au fost nevoiţi aleagă pe aleagă pe cine salvează de la moarte.

351 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus erau internaţi ieri în secţiile de Terapie Intensivă (ATI) din toată ţara. În anumite zone, spitalele nu mai fac faţă afluxului de pacienţi. De exemplu, spitalele COVID din Bucureşti nu mai au locuri la ATI de săptămâna trecută, de când Capitala a ajuns în topul zonelor cu cele mai multe infectări. Potrivit datelor transmise, ieri, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), în Bucureşti sunt înregistrate 5.161 de infectări cu SARS-CoV-2, în judeţul Suceava - 4409, în judeţul Braşov - 2703, iar în judeţul Argeş - 2.685. Numărul total al bolnavilor COVID-19 internaţi la Terapie Intensivă este de 351, în condiţiile în care, pe data de 1 iulie, erau internaţi 222 de pacienţi.

Institutul pentru Date şi Evaluare în Sănătate (Institute for Health Metrics and Evaluation - IHME) din cadrul Universităţii din Washington a calculat că, în acest ritm, în data de 1 noiembrie, 1.040 de pacienţi vor avea nevoie de ventilatoare pentru respiraţie asistată, în condiţiile în care România dispune de doar 840 de paturi ATI cu ventilatoare pentru bolnavii COVID. „În acest moment avem în jur de 1.900 de paturi în unităţile suport COVID, dintre care 840 de paturi sunt cele dotate complet pentru terapie intensivă: ventilator, injectomate, monitoare", a explicat recent ministrul Nelu Tătaru.
Cum a evoluat numărul pacienţilor de la ATI

În ultima săptămână, din datele comunicate zilnic de Grupul de Comunicare Strategică, rezultă că numărul a evoluat constant, de luni, 20 iulie, când la ATI erau internaţi 293 de pacienţi, până vineri, 24 iulie, când numărul acestora a ajuns la 301. Bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, ieri, la 44.798 de cazuri, după ce au fost confirmate alte 1.120 de noi îmbolnăviri. În acelaşi timp au fost înregistrate 2.187 de decese, din care 22 în ultimele 24 de ore. Şi secretarul de stat Raed Arafat a mărturisit că situaţia din Bucureşti „începe să devină îngrijorătoare" din cauza numărului mare de noi infectări, pentru că nu mai sunt paturi la secţiile de Terapie Intensivă. Din acest motiv, pacienţii din Bucureşti vor trebui transferaţi în afara Capitalei.
Sunt locuri la ATI, dar cu anumite precizări

„Spitalele de Terapie Intensivă care primesc pacienţi infectaţi cu COVID-19 nu mai au loc de terapie. «Matei Balş», «Marius Nasta», «Ana Aslan» nu mai au locuri. Dacă apare un caz, îl vom muta în afara Bucureştiului. Şi spitalul din Ploieşti este ocupat la capacitate maximă. Soluţia este să creăm paturi de ATI, să aducem ventilatoare. Avem stocuri (...), dar avem nevoie de personal", a declarat Raed Arafat.

Institutul de Pneumofiziologie „Marius Nasta" este la capacitate maximă pe Secţia COVID confirmaţi, cu 62 de paturi, şi ATI, cu şase paturi ocupate, a precizat sâmbătă şi managerul institutului, Beatrice Mahler. Din cauza numărului mare de pacienţi confirmaţi, locurile destinate celor suspecţi au fost ocupate de pacienţi confirmaţi simptomatici. Aceeaşi soluţie va fi adoptată la nivel naţional, a spus secretarul de stat al MAI, Raed Arafat.
Avertismentul lui Arafat: Vom ajunge ca Italia

Însă dacă românii nu vor respecta măsurile anti-Covid, iar numărul infectărilor continuă să crească, atunci medicii vor fi puşi în situaţia de a decide cine trăieşte şi cine nu, deoarece resursele medicale sunt limitate. „Chiar dacă pare dur ce zic acum, la un moment dat, dacă nimeni nu vrea să creadă şi nimeni nu vrea să asculte ne rămâne o singură soluţie: aşteptăm la spital! Primul venit, primul servit! Stăm şi aşteptăm şi să nu uite lumea că vom ajunge la situaţia, nu eu, medicii, cum s-a întâmplat în alte ţări, să decidă cine rămâne în viaţă şi cine nu", a subliniat recent Arafat.

Secretarul de stat al MAI a reamintit situaţia din Italia, unde în perioada februarie-martie autorităţile au fost depăşite de numărul mare de infectaţi. „Asta s-a întâmplat în alte ţări, doriţi să vă minţim, să spunem că nu e aşa? Să ascultăm pe unul şi altul, că asta e o situaţie simplă? La un moment, Italia exact în situaţia asta a fost. În spitale nu mai aveau cum să ventileze. De ce am uitat pe cei care vorbeau cum ventilau doi bolnavi cu un singur ventilator? Din cauza lipsurilor de echipamente, pentru că numărul pacienţilor a venit în grupuri mari şi n-au putut să facă faţă. Colegii care au fost în Italia pot să vă spună", a avertizat Raed Arafat.

La rândul lui, medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş" din Timişoara, atrage atenţia că lupta nu se câştigă numai în spital, noi toţi trebuie să luptăm împotriva acestui virus. „Dacă nu reuşim să impunem respectarea regulilor - cele trei reguli de bază pentru prevenţia bolii -, nu cred că vom reuşi să facem faţă pandemiei. (...) Atrag atenţia populaţiei că această luptă nu se câştigă în spital. Spitalele vor fi copleşite şi oricum avem resurse limitate. Singura soluţie este să nu ne îmbolnăvim, şi acest lucru se face numai prin prevenţie", a spus medicul Virgil Musta.
Făget din Timiş, primul oraş românesc închis de COVID-19

Oraşul Făget din judeţul Timiş devine primul oraş din România care se închide din cauza COVID-19. Aşezarea cu 7.000 locuitori avea până duminică, 26 iulie, 47 cazuri de îmbolnăvire. Opt dintre acestea erau cadre medicale la spitalul din oraş. Potrivit informaţiilor furnizate de surse din zona anchetei epidemiologice, focarul de infecţie a pornit de la patronul unui restaurant, care a murit între timp, în data de 14 iulie. Bărbatul în vârstă de 57 ani avea simptome de COVID-19, dar nu se dusese la spital. El participase recent la o procesiune religioasă a cultului din care făcea parte, prilejuită de botezul unui adept. Moartea sa a speriat comunitatea, mai ales că, la rândul său, patronul intrase în contact cu alte persoane din oraş, cum ar fi brutarul şi bijutierul.

De asemenea, mama unuia dintre cei infectaţi are o tarabă în piaţa din Făget, astfel că pericolul contaminării este foarte mare. Contacţii direcţi ai pacientului decedat nr. 1 din Făget au fost internaţi în spital, fiind în stare gravă la Terapie Intensivă. Consiliul Local Făget, în frunte cu primarul Marcel Avram (PNL), a votat intrarea în carantină. Conform procedurii, decizia trece pe la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, apoi merge la cel Naţional, de la Bucureşti, care consfinţeşte închiderea oraşului. Carantina este instituită pentru 14 zile. Făgetul este situat la 33 kilometri de Lugoj, la 68 kilometri de Deva şi la 98 kilometri de Timişoara. Oraşul Făget are în componenţă şi satele Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina şi Temereşti.

Prima localitate din România care a fost închisă de COVID-19 a fost satul Cartojani din judeţul Giurgiu. Cartojaniul numără 3.200 locuitori, dintre care 32 sunt bolnavi. Toate cazurile au apărut în decursul a şase zile. Riscul de răspândire a bolii este cu atât mai mare cu cât satul, aflat la nici 50 kilometri de Bucureşti, are o comunitate numeroasă şi activă. O treime dintre localnici, adică mai bine de 1.000 de oameni, fac zilnic naveta în Capitală, la muncă. În plus, comuna Roata de Jos, din care face parte satul Cartojani, are peste 9.000 locuitori, iar cel mai apropiat sat de Cartojani se află la numai 600 de metri distanţă.