Cum afectează stresul structura creierului

Postat la: 31.01.2018 |

Stresul cronic atrage după sine schimbări pe termen lung ale structurii şi funcţionării creierului, după cum arată rezultatele unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California, publicate de Psychology Today.

Ei susţin că stresul poate afecta mărimea, structura şi funcţionalitatea creierului, conducând la diferenţe între volumul de materie cenuşie şi cel de materie albă din interiorul acestuia şi favorizând apariţia bolilor psihice secundare - anxietate, tulburari comportamentale sau de concentrare si pierderi de memorie.

Rezultatele experimentelor realizate de medicul Daniela Kaufer de la Universitatea din California şi echipa sa, arată cum stresul cronic şi nivelul ridicat de cortizol se pot traduce printr-o supraproducţie de celule generatoare de mielină şi scăderea producţiei de neroni sub nivelul normal.

Materia cenuşie a creierului este responsabilă cu funcţiile cele mai importante ale creierului, cum ar fi gândirea sau luarea deciziilor. Pe lângă material cenuşie, în creier se găseşte, în cantitate egală, material albă.

Aceasta din urmă este formată din axoni, prelungiri ale neuronilor prin care aceştia se interconectează, creând reţele de comunicare între neuroni şi, bineînţeles, între diviziunile creierului. Materia albă poartă acest nume datorită mielinei care înconjoară axonii şi asigură rapiditatea transmiterii semnalelor electrice între neuroni şi creier.

Medicii au studiat hipocampusul - partea creierului care este responsabilă cu memoria şi care joacă un rol important în diverse tulburări emoţionale. Această diviziune a creierului este influenţată de perioadele stresante. Echipa de cercetare a arătat că material albă se modifică atunci când oamenii suferă afecţiuni precum schizofrenie, depresie, ADHD sau tulburări comportamentale post-traumatice.

Stresul cronic care apare în cazul tot mai multor persoane cauzează apariţia unui exces de mielină şi, în concluzie, un nivel ridicat de materie albă în unele părţi ale creierului. În astfel de condiţii, creierul va încearca să scape de acest exces de materie albă, pentru a menţine eficienţa comunicării între toate diviziunile creierului şi, din această cauză, se pierd foarte mulţi neuroni.

Astfel, stresul cronic şi nivelul crescut de cortizol pe o perioadă mai lungă de timp influenţează creierul, de la funcţionarea şi până la mărimea sa. Totuşi, există modalităţi prin care putem opri influenţa nefastă a cortizolului asupra creierului nostru.

Medicii arată că printre cele mai bune metode pentru combaterea stresului se numără exerciţiile fizice şi meditaţia. Aceste activităţi reduc stresul şi dezvoltă hipocampusul, deci şi memoria. Specialiştii afirmă că este foarte important ca oamenii să nu se lase înfrânţi de problemele zilnice şi să controleze stresul, înainte ca acesta să ajungă să-i controleze pe ei.