Dana Gîrbovan, după o analiză a deciziei CCR privind abuzul în serviciu: "CCR a impus legiuitorului stabilirea unui prag valoric"

Postat la: 07.02.2017 |

Judecătorul Dana Gîrbovan, preşedinte al UNJR, a făcut o analiză a deciziei CCR privind abuzul în serviciu, precizând că din motivarea Curţii Constituţionale reiese că instituţia "a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispoziţiile penale să devină aplicabile."

Judecătorul Dana Gîrbovan, după o analiză a controversatului articol din Ordonanţa 13 privind abuzul în serviciu: CCR a impus legiuitorului stabilirea unui prag valoric. "În decizia CCR se identifică trei puncte distincte ce trebuie avute în vedere de legiuitor în redefinirea acestei infracţiuni: încălcarea unei dispoziţii exprese din lege, necesitatea stabilirii unei vătămări grave produse prin infracţiune şi definirea noţiunii de act, atunci când vorbim de act al puterii judecătoreşti sau legislative", explică Dana Gîrbovan într-o postare pe Facebook.

În ceea ce priveşte încălcarea legii, magistratul spune că aceasta legii "trebuie sa fie flagrantă - legea îţi interzice sau, deopotrivă, îţi impune să faci ceva; nefiind permis ca înţelesul unei norme să poată fi clarificat prin decizia judecătorului, <<deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor>>", făcând referire la dispoziţiile prin care CCR a constatat că sintagma "în mod defectuos" se referă la încălcarea legii.

Judecătorii constituţionali arată, în motivarea deciziei, că termenul ''defectuos'' din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ''nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal'' şi, mai mult, că acest termen ''nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia''. ''Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare'', mai arată judecătorii în motivare. Curtea Constituţională a admis parţial, pe 15 iunie, sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''.

În privinţa nevoii de stabilire a intensităţii vătămării produse prin infracţiune pentru a se justifica aplicarea unei sancţiuni penale, în motivare "Curtea reţine că din perspectiva principiului „ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală".

"Altfel spus Curtea Constituţională, după o analiză amplă a noţiunii de "ultima ratio", a reţinut că există pârghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de funcţionarii publici şi a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispoziţiile penale să devină aplicabile. Or, pentru ca legea să fie clară, predictibilă şi previzibilă, un astfel de prag nu poate fi decât valoric, revenind legislativului obligaţia de a-l stabili", explică Gîrbovan, precizând că, potrivit CCR, "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu", ţine (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern)".

Cu privire la definirea noţiunii de act, Gîrbovan reia un paragraf din morivarea CCR, potrivit căruia "Curtea observă că noţiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracţiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanţiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observă că această noţiune poate fi interpretată fie în sensul de act material realizat de o persoană, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, învestite cu competenţe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecătoreşti. Din această perspectivă, Curtea observă că modalitatea de interpretare a noţiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, într-o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislaţie distinctă celei penale, cum ar fi procedura excepţiei de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti."

"Acest paragraf este foarte important, pentru că, deşi nu o spune expres - în condiţiile în care nu a fost sesizată cu aceasta - Curtea Constituţională lasă se se înţeleagă ca extinderea răspunderii penale pentru acte ce aparţin exclusiv altor puteri - cea judecătorească şi cea legislativă - pune şi ea o problemă de constituţionalitate", precizează Dana Gîrbovan.