Discutii aprinse in CSM privind "DNA-ului padurilor". De ce s-au opus sefa Inalte Curti si sefa Parchetului General

Postat la: 10.04.2020 |

Discutii aprinse in CSM privind

Proiectul de lege promovat de USR privind infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu (DIIM), o institutie pe modelul DIICOT, care sa activeze la nivel national si sa combata infractiunile impotriva mediului inconjurator, i-a impartit in doua pe membrii CSM.

DIIM ar ancheta, printre altele, taierile ilegale de paduri, depozitarile ilegale si traficul de deseuri, nerespectarea normelor antipoluare, scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, capturarea sau uciderea speciilor salbatice cu mijloace nelegale.

Iata prevederile initiativei legislative - USR depune un proiect de lege pentru infiintarea "DNA-ului padurilor si mediului"

Decizia CSM a fost luata, joi, la un scor strans: 10 voturi pentru "avizare negativa" si 8 voturi pentru "avizare favorabila cu observatii". Sedinta a avut loc online.

Inca de la deschiderea discutiilor, judecatorul Evelina Oprina a precizat ca in cadrul comisiei "Legislatie si cooperare institutionala" din CSM s-au facut doua propuneri.

Pe 6 aprilie, aceasta comisie a transmis plenului cele doua opinii:
- Avizarea favorabila fara observatii a propunerii legislative.
- Avizarea favorabila, cu observatia ca nu este oportuna infiintarea unei DIIM, ci pentru o mai buna gestionare a resurselor umane si materiale este mai potrivita solutia infiintarii unei sectii cu aceasta specializare la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel.

Discutiile in plen au inceput intre membrii CSM, care spuneau pe de o parte ca avizarea favorabila, cu observatii, este in fapt o avizare negativa. Asa ca printre optiunile de vot a fost bagata si avizarea negativa a initiativei.

Judecatorul Andrea Chis a spus ca experienta anterioara a demonstrat eficienta directiilor specializate.

"Eu cred, si pe valorile mele de judecator si de om care crede in protectia mediului, ca este nevoie de procurori specializati pe infractiuni de protectia mediului. In ultimii ani s-a vazut ce inseamna, in Romania, infractiuni contra mediului. Dreptul la un mediu sanatos este un drept fundamental, care este accesoriu dreptului la viata," spune Chis.

Numarul dosarelor care privesc protectia mediului e in crestere in toate domeniile.

"Fundamentarea proiectului de lege este una foarte buna, s-a mers pe statistici. Avem foarte multe cazuri semnalate in presa, in special cele referitoare la taierea padurilor si stim care sunt consecintele unor astfel de infractiuni.

Desi avem aceste informatii larg raspandite, nu avem niciun fel de rezultate privind investigarea acestor infractiuni. Cel care face propunerea legislativa ne da si statistici in acest sens.

Categoric cred ca avem nevoie de procurori specializati pentru astfel de infractiuni tocmai pentru a ne asigura noua, celorlalti cetateni, un drept la un mediu sanatos.

In ceea ce priveste crearea unei directii specializate, personal, cred, avand experienta de judecator de peste 25 de ani in sistem si urmarind practica directiilor specializate in parchete, ca in momentul in care s-a creat o directie specializata anticoruptie, au fost rezultate, iar rezultatele au fost imediate," declara Andrea Chis.

Judecatorul a dat exemplu DNA si DIICOT: "Singura directie specializata care a dat exact rezultate inverse decat cele scontate a fost Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie."

Andrea Chis sustine ca cel putin specializarea unor procurori pe probleme de mediu este absolut necesara in acest moment.

Sefa Inaltei Curti, Corina Corbu, arata ca solutia ar fi specializarea unor procurori si nu crearea unor structuri, care presupun cheltuieli foarte mari si bugete, inseamna spatii si resurse umane.

"Asta este viitorul, sa avem magistrati specializati, si nu de fiecare data structuri, structuri, structuri, care presupun resurse umane si financiare," arata Corbu.

Scutea nu ar vrea infiintarea unei directii

Procurorul general, Gabriela Scutea, arata ca institutia pe care o conduce nu a definitivat, inca, punctul de vedere pe acest subiect, dar ca infractiunile de mediu reprezinta o prioritate.

Scutea a dat de inteles ca PG nu sustine infiintarea directiei.

"Este clar ca prioritizarea infractiunilor de mediu o avem in vedere, pentru ca asa cum v-am transmis (...) avem instrumente, avem ordine interne de constituire a unor mecanisme de specializare.

Avem si faptul ca infractiunile de mediu, in special taierile de lemne, ca acestea trebuie sa nu le ignoram, sunt de foarte multe ori asociate cu infractiuni de coruptie sau de serviciu. Prin urmare, toate aceste lucruri noi le avem adresate in prioritati," spune Scutea.

Potrivit procurorului general, infractiunile de mediu reprezinta in marea lor majoritate cazuri instrumentate de parchete de judecatorii, iar efectuarea urmaririi penale este facuta in regim de supraveghere de catre politisti: "Adica ele nu sunt de o insemnatate deosebita in opinia legiuitorului penal, ca sa le transpunem la nivelul similar DIICOT, care face doar in regim de ancheta proprie."

"In opinia noastra a crea direct o Directie (...) nu mi se pare o gandire graduala a abordarii fenomenului sau luarea in considerare a modului in care actionam in prezent", conchide procurorul general al Romaniei.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Discutii aprinse in CSM privind "DNA-ului padurilor". De ce s-au opus sefa Inalte Curti si sefa Parchetului General

Postat la: 10.04.2020 |

0

Proiectul de lege promovat de USR privind infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu (DIIM), o institutie pe modelul DIICOT, care sa activeze la nivel national si sa combata infractiunile impotriva mediului inconjurator, i-a impartit in doua pe membrii CSM.

DIIM ar ancheta, printre altele, taierile ilegale de paduri, depozitarile ilegale si traficul de deseuri, nerespectarea normelor antipoluare, scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, capturarea sau uciderea speciilor salbatice cu mijloace nelegale.

Iata prevederile initiativei legislative - USR depune un proiect de lege pentru infiintarea "DNA-ului padurilor si mediului"

Decizia CSM a fost luata, joi, la un scor strans: 10 voturi pentru "avizare negativa" si 8 voturi pentru "avizare favorabila cu observatii". Sedinta a avut loc online.

Inca de la deschiderea discutiilor, judecatorul Evelina Oprina a precizat ca in cadrul comisiei "Legislatie si cooperare institutionala" din CSM s-au facut doua propuneri.

Pe 6 aprilie, aceasta comisie a transmis plenului cele doua opinii:
- Avizarea favorabila fara observatii a propunerii legislative.
- Avizarea favorabila, cu observatia ca nu este oportuna infiintarea unei DIIM, ci pentru o mai buna gestionare a resurselor umane si materiale este mai potrivita solutia infiintarii unei sectii cu aceasta specializare la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel.

Discutiile in plen au inceput intre membrii CSM, care spuneau pe de o parte ca avizarea favorabila, cu observatii, este in fapt o avizare negativa. Asa ca printre optiunile de vot a fost bagata si avizarea negativa a initiativei.

Judecatorul Andrea Chis a spus ca experienta anterioara a demonstrat eficienta directiilor specializate.

"Eu cred, si pe valorile mele de judecator si de om care crede in protectia mediului, ca este nevoie de procurori specializati pe infractiuni de protectia mediului. In ultimii ani s-a vazut ce inseamna, in Romania, infractiuni contra mediului. Dreptul la un mediu sanatos este un drept fundamental, care este accesoriu dreptului la viata," spune Chis.

Numarul dosarelor care privesc protectia mediului e in crestere in toate domeniile.

"Fundamentarea proiectului de lege este una foarte buna, s-a mers pe statistici. Avem foarte multe cazuri semnalate in presa, in special cele referitoare la taierea padurilor si stim care sunt consecintele unor astfel de infractiuni.

Desi avem aceste informatii larg raspandite, nu avem niciun fel de rezultate privind investigarea acestor infractiuni. Cel care face propunerea legislativa ne da si statistici in acest sens.

Categoric cred ca avem nevoie de procurori specializati pentru astfel de infractiuni tocmai pentru a ne asigura noua, celorlalti cetateni, un drept la un mediu sanatos.

In ceea ce priveste crearea unei directii specializate, personal, cred, avand experienta de judecator de peste 25 de ani in sistem si urmarind practica directiilor specializate in parchete, ca in momentul in care s-a creat o directie specializata anticoruptie, au fost rezultate, iar rezultatele au fost imediate," declara Andrea Chis.

Judecatorul a dat exemplu DNA si DIICOT: "Singura directie specializata care a dat exact rezultate inverse decat cele scontate a fost Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie."

Andrea Chis sustine ca cel putin specializarea unor procurori pe probleme de mediu este absolut necesara in acest moment.

Sefa Inaltei Curti, Corina Corbu, arata ca solutia ar fi specializarea unor procurori si nu crearea unor structuri, care presupun cheltuieli foarte mari si bugete, inseamna spatii si resurse umane.

"Asta este viitorul, sa avem magistrati specializati, si nu de fiecare data structuri, structuri, structuri, care presupun resurse umane si financiare," arata Corbu.

Scutea nu ar vrea infiintarea unei directii

Procurorul general, Gabriela Scutea, arata ca institutia pe care o conduce nu a definitivat, inca, punctul de vedere pe acest subiect, dar ca infractiunile de mediu reprezinta o prioritate.

Scutea a dat de inteles ca PG nu sustine infiintarea directiei.

"Este clar ca prioritizarea infractiunilor de mediu o avem in vedere, pentru ca asa cum v-am transmis (...) avem instrumente, avem ordine interne de constituire a unor mecanisme de specializare.

Avem si faptul ca infractiunile de mediu, in special taierile de lemne, ca acestea trebuie sa nu le ignoram, sunt de foarte multe ori asociate cu infractiuni de coruptie sau de serviciu. Prin urmare, toate aceste lucruri noi le avem adresate in prioritati," spune Scutea.

Potrivit procurorului general, infractiunile de mediu reprezinta in marea lor majoritate cazuri instrumentate de parchete de judecatorii, iar efectuarea urmaririi penale este facuta in regim de supraveghere de catre politisti: "Adica ele nu sunt de o insemnatate deosebita in opinia legiuitorului penal, ca sa le transpunem la nivelul similar DIICOT, care face doar in regim de ancheta proprie."

"In opinia noastra a crea direct o Directie (...) nu mi se pare o gandire graduala a abordarii fenomenului sau luarea in considerare a modului in care actionam in prezent", conchide procurorul general al Romaniei.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE