Financial Times: Lupta privind corupţia din România expune limitele influenţei Uniunii Europene

Postat la: 23.02.2018 |

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut, joi, revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, iar cotidianul Financial Times scrie că "Bucureştiul face parte dintr-un grup tot mai mare de capitale europene care confruntă Comisia Europeană în privinţa statului de drept".

"Laura Codruţa Kovesi, şefa Departamentului Naţional Anticorupţie, este sub presiune; susţinătorii ei se tem că va fi înlăturată ca parte a planului Guvernului de a revizui sistemul de justiţie. Acest fapt a declanşat proteste de stradă şi a arătat limitele controalelor speciale ale UE asupra României, de la aderarea ţării în 2007. Bucureştiul face parte dintr-un grup din ce în ce mai mare de capitale europene - în frunte cu Varşovia şi Budapesta - care confruntă Comisia Europeană în privinţa statului de drept. [...] Măsurile luate reprezintă o recunoaştere tacită privind slăbiciunea căilor de atac ale Uniunii Europene împotriva oricărui stat membru care este în contradicţie cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept şi a valorilor comune", notează Financial Times.

Pentru a sublinia situaţia privind corupţia din România, FT prezintă cazul lui Radu Mazăre: "Radu Mazăre este un om de spectacol, fost primar care a apărut pe coperta Playboy şi a stârnit revoltă prin faptul că a purtat o uniformă nazistă la un spectacol de modă. Acum, fostul primar al staţiunii Constanţa a fugit în Madagascar fiind confruntat cu acuzaţii de corupţie - şi a spus că se va întoarce doar atunci când va avea şansa unui proces echitabil. Cazul său face parte dintr-o luptă de intensitate tot mai mare în ceea ce priveşte corupţia şi guvernarea din România, în care au fost implicaţi mulţi politicieni de frunte şi Comisia Europeană".

Cotidianul Financial Times notează faptul că Uniunea Europeană "încă mai are pârghii în relaţia cu Bucureştiul - în special nerăbdarea de a face parte din zona Schengen, în mod ideal până în momentul în care va prelua preşedinţia rotativă a UE anul viitor". "Protestele periodice anticorupţie din României sunt, de asemenea, o reamintire a faptului că un număr însemnat de oameni încă mai sunt atenţi la comportamentul politicienilor, cum ar fi domnul Mazăre", se mai arată în materialul FT. Liviu Dragnea, liderul formaţiunii aflate la guvernare, PSD, este prezentat drept "arhitectul reformării sistemului de justiţie", deşi "a fost implicat în mai multe dosare penale, inclusiv o anchetă privind proiecte de infrastructură rutieră în valoare de 21 de milioane de euro, cu finanţare europeană".

"Domnul Dragnea a căutat să abordeze instituţiile UE atât în calitate de aliaţi, precum şi de duşmani. Unii critici susţin că acesta a folosit în mod inteligent preocupările reale cu privire la sistemul judiciar - inclusiv folosirea serviciilor de informaţii de către autorităţile de urmărire penală - ca o modalitate de a adopta măsuri de limitare a independenţei justiţiei şi de protejare a politicienilor în faţa urmăririi penale. Eficienţa maşinii de vot a Partidului Social Democrat a fost amplificată de amploarea deziluziei generale faţă de sistemul politic. Participarea la vot în cadrul celor mai recente alegeri parlamentare, din 2016, a scăzut la mai puţin de 40%", scrie Financial Times.