Guvernul ia tot mai mult din banii angajaţilor: decalajul dintre salariile brut şi net a crescut

Postat la: 15.03.2017 |

Guvernul ia tot mai mult din banii angajaţilor: decalajul dintre salariile brut şi net a crescut

Decalajul dintre salariul brut şi cel net, adică partea pe care angajaţii o cedează statului, a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în ianuarie 2017 la 868 de lei. În 2007, această diferenţă era de 314 lei, arată seriile de date statistice.

Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei. Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

O altă cauză care a dus la creşterea acestui decalaj este că ponderea contribuţiilor sociale în salariul brut e tot mai mare, chiar dacă CAS a scăzut, în octombrie 2014, cu 5 puncte procentuale (la angajator). La salariile mari, angajatorul plăteşte contribuţii care pot fi şi de peste 80%; pentru a-i putea da unui angajat 1.000 de euro net, angajatorul plăteşte 1.800-1.820 de euro. În schimb, la salariile mici, ponderea acestor contribuţii este de 50%; pentru a-i da angajatului 100 de euro, angajatorul plăteşte 150 de euro. Efectul este că pe măsură ce cresc salariile creşte şi ponderea contribuţiilor în valoarea brutului.

Un alt fenomen observabil în statisticile oficiale este că decalajul dintre brut şi net este mai mic şi creşte mai lent în grupele cu salarii maxime (IT&C, producţia de energie, bănci, aviaţie, industria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnului, industria sticlei etc.) decalajul este maxim şi creşte accelerat.

 

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Guvernul ia tot mai mult din banii angajaţilor: decalajul dintre salariile brut şi net a crescut

Postat la: 15.03.2017 |

0

Decalajul dintre salariul brut şi cel net, adică partea pe care angajaţii o cedează statului, a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în ianuarie 2017 la 868 de lei. În 2007, această diferenţă era de 314 lei, arată seriile de date statistice.

Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei. Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

O altă cauză care a dus la creşterea acestui decalaj este că ponderea contribuţiilor sociale în salariul brut e tot mai mare, chiar dacă CAS a scăzut, în octombrie 2014, cu 5 puncte procentuale (la angajator). La salariile mari, angajatorul plăteşte contribuţii care pot fi şi de peste 80%; pentru a-i putea da unui angajat 1.000 de euro net, angajatorul plăteşte 1.800-1.820 de euro. În schimb, la salariile mici, ponderea acestor contribuţii este de 50%; pentru a-i da angajatului 100 de euro, angajatorul plăteşte 150 de euro. Efectul este că pe măsură ce cresc salariile creşte şi ponderea contribuţiilor în valoarea brutului.

Un alt fenomen observabil în statisticile oficiale este că decalajul dintre brut şi net este mai mic şi creşte mai lent în grupele cu salarii maxime (IT&C, producţia de energie, bănci, aviaţie, industria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnului, industria sticlei etc.) decalajul este maxim şi creşte accelerat.

 

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE