• Tweet

Instanţa supremă este aşteptată, luni, să decidă dacă admite contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul", pe motiv că hotărârea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar, la data motivării, preşedintele completului care a soluţionat cauza nu mai era judecător, pentru că se pensionase.

Şedinţa Completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va decide dacă va fi admisă contestaţia lui Liviu Dragnea, este programată să înceapă luni, la ora 9.00. Avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut, în 10 aprilie, aceluiaşi complet, să admită contestaţia la executare a preşedintelui PSD, în timp ce procurorul DNA a cerut respingerea cauzei pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile legale. Instanţa a respins unele solicitări ale avocaţilor lui Dragnea şi a stabilit data pronunţării soluţiei pentru 24 aprilie. La începutul şedinţei de judecată din 10 aprilie, avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat instanţei să fie cerute la dosar informaţii privind evidenţele instantelor şi să se verifice cărui magistrat asistent i s-a repartizat dosarul "Referendumul", pentru a se stabili în ce condiţii a fost redactată motivarea hotărârii de condamnare a clientului lor.

Unul dintre avocaţii lui Dragnea le-a spus celor cinci judecători din complet că pe ultima pagină a hotărârii nu apare numele celui care a redactat motivarea şi nici data redactării, rezultând astfel că nu există o hotărâre definitivă. Avocatul a mai solicitat o expertiză informatică asupra computerelor instanţei supreme, pentru a se verifica sistemul ECRIS şi de pe ce calculator s-a făcut redactarea motivării deciziei din dosarul "Referendumul". Mai mult, apărătorul lui Dragnea a solicitat şi să fie trimisă o adresă la arhiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a se vedea planificarea judecătorilor şi data la care a intrat dosarul lui Dragnea în arhivă, precum şi o altă adresă la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o copie de pe cererea de pensionare a fostelor judecătoare Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea, care au fost în completul ce a dat decizia definitivă în dosarul "Referendumul" şi care s-au pensionat după pronunţarea hotărârii.
Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată s-a opus cererilor avocaţilor, arătând că acestea nu sunt pertinente, întrucât nu au legătură cu motivele contestaţiei la executare depuse de Liviu Dragnea.

După o scurtă deliberare, judecătorii au respins ca nepertinente cererile avocaţilor. Apărătorii lui Dragnea au arătat că, în aceste condiţii, vor să depună la dosar o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Procurorul DNA a cerut să fie respinsă şi această solicitare, arătând că instanţa a pus deja la dispoziţia contestatorului toate informaţiile. Şi pentru această solicitare, judecătorii s-au retras pentru deliberare, în final anunţând că nu este relevantă cererea, pentru că, la sesizarea Curţii de Justiţie a UE, instanţa supremă trebuie să justifice de ce are nevoie de lămuriri suplimentare. În continuare, la termenul din 10 aprilie, avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut instanţei să admită contestaţia la executare, arătând că motivarea deciziei trebuia redactată în 30 de zile de la pronunţare, or, în condiţiile întârzierii acesteia, nu se mai poate vorbi de reprezentarea voinţei juridice a completului care a decis condamnarea.
Avocaţii au arătat că nu invocă lipsa de semnătură de pe motivare a preşedintelui completului, Livia Stanciu, ci absenţa totală a judecătorului la redactarea hotărârii, în condiţiile în care, în februarie 2017, aceasta nu mai era judecător, întrucât se pensionase.

Întrebat de unul dintre judecători care ar fi soluţia în acest caz, avocatul lui Dragnea a spus că în acest caz există un vid legislativ, iar o soluţie ar fi reluarea dezbaterilor. În acest context, avocatul a cerut repunerea cauzei pe rol, pe motiv că pe ultima pagină a motivării nu apare numele celui care a redactat hotărârea de condamnare. Procurorul DNA a cerut să se respingă contestaţia la executare, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile legale. În ultimul cuvânt, Liviu Dragnea a spus că a asistat la o dezbatere care îl depăşeşte, pentru că el este inginer, dar a remarcat faptul că procurorul DNA a spus că un articol de lege este cu titlu de recomandare. "Din câte ştiu eu, motivarea trebuia redactată în termen de 30 de zile. Nu cred că demersul meu a fost exagerat. Am fost condamnat pentru ceva ce nu am fost acuzat în rechizitoriu. Am vrut să văd dacă această hotărâre este rodul participării tuturor membrilor completului de judecată", a spus Dragnea în faţa judecătorilor. Instanţa a rămas în pronunţare, urmând să anunţe decizia luni, după ora 9.00.

Contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul", în care a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare a fost judecată de Completul de cinci judecători în urma unei decizii din 7 martie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, care a decis, în 15 februarie, trimiterea cauzei la instanţa supremă. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara, la termenul din martie, că el şi avocaţii săi cred că nu s-au respectat procedurile legale la redactarea motivării deciziei definite din dosarul "Referendumul". Dragnea preciza că două judecătoare nu au participat la redactarea deciziei din dosarul "Referendumul", în condiţiile în care acestea s-au pensionat, respectiv Livia Stanciu, fost preşedinte al instanţei supreme, la două luni de la decizie, iar cealaltă judecătoare, ulterior, după ce el a făcut contestaţia, când foarte rapid a apărut şi motivarea. În dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, "a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul "Referendumul" a redactat în februarie 2017 motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului. Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare". Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul "Referendumul" era preşedintele instanţei supreme. Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.