• Tweet

Mai mult de un sfert din inculpaţii trimişi în judecată de DNA în 2016 sunt acuzaţi de abuz în serviciu, iar prejudiciul total doar pentru aceste fapte a ajuns, în 2016, la 260 de milioane de euro, a declarat şefa Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, arătând că CCR nu a dezincriminat această faptă şi nici nu a declarat-o neconstituţională.

Procurorul şef al DNA a dat exemplul unor dosare în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%, aducând în discuţie şi lucrările de infrastructură sau construcţii, în care, de cele mai multe ori, statul plăteşte o lucrare la preţ dublu. „Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%?", s-a întrebat Kovesi, arătând că lucrurile stau destul de rău şi în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, acolo unde valoarea comisioanelor ilegale din contract este de 10-20%, iar aceste fapte nu ar trebui sancţionate doar ca erori administrative.Kovesi a arătat că sistemul de achiziţii publice suferă de „vulnerabilităţi majore" şi că multe dintre ilegalităţile din acest domeniu sunt comise cu încălcarea legislaţiei secundare (hotărâri de Guvern, ordine de ministru, regulamente), care după decizia CCR de anul trecut nu mai pot fi incriminate.

În 2016, aproximativ 1270 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, printre care 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 47 primari, 16 magistraţi şi 21 directori de companii naţionale, a transmis Kovesi la bilanţul anual al DNA, arătând că anul trecut a fost unul extrem de dificil pentru Direcţia Anticorupţie, marcat de „provocări legislative şi atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA".

„În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie. Dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei. Cât de repede pot fi anulate eforturile şi munca întregului sistem de Justiţie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimişi în judecată peste 1.270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Printre aceştia: 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 47 primari, 16 magistraţi şi 21 directori de companii naţionale. (...) O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.", a spus Kovesi.

Şefa DNA a subliniat că, în ciuda investigaţiilor penale derulate de instituţiile judiciare, e nevoie de măsuri clare de prevenire şi de mecanisme de control, în caz contrar cetăţenii se vor confrunta în continuare cu fenomenul corupţiei. Kovesi a pus accent pe infracţiunea de abuz în serviciu, cea care a făcut obiectul multor discuţii în spaţiul public în ultima perioadă, arătând că mai mult de un sfert din cei trimişi în judecată în 2016 au fost acuzaţi de abuz în serviciu, iar prejudiciul total pe anul trecut se ridică la 260 de milioane de euro.

„Mai mult de un sfert din inculpaţii trimişi în judecată în 2016 au comis infracţiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituţională aşa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituţională în măsura în care prin sintagma 'în mod defectuos' se înţelege 'cu încălcarea legii'", a explicat Laura Codruţa Kovesi.

Şefa DNA a arătat că există „vulnerabilităţi majore ale sistemului de achiziţii publice" şi că „atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor este condiţionată frecvent de primirea unor sume de bani". „Deşi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greşeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. (...) Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în faţa unor astfel de practici după decizia Curţii Constituţionale de anul trecut", a declarat Kovesi.

Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%, a dat drept exemplu Kovesi situaţia unui dosar instrumentat de DNA. „Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%?", s-a întrebat procurorul, arătând că, mai ales în domeniile infrastructurii şi construcţiilor, statul plăteşte de cele mai multe ori lucrări la preţ dublu.

Lucrurile nu arată prea bine nici în domeniul sănătăţii, spune Laura Codruţa Kovesi, arătând că statul a plătit pentru echipamentele medicale preţuri mai mari cu 50% sau 60% faţă de preţul real şi că există situaţii în care anumite unităţi sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente.

„Acest specific al corupţiei în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenţie acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% şi 20% din valoarea contractelor în sănătate", a mai spus aceasta, sugerând că astfel de fapte care pun în pericol sănătatea publică nu trebuie sancţionate doar ca erori administrative.

În legătură cu modificările pe marginea legislaţiei penale, Kovesi a spus că ceea ce îşi doresc cei din DNA este să fie consultaţi în mod real cu privire la schimbările care le afectează activitatea, subliniind că nu este de părere că se impun modificări care să influenţeze investigaţiile procurorilor anticorupţie.

„Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracţiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere independenţei sau statutului magistraţilor. Suntem obligaţi să avem reacţie atunci când modificări legislative vizează legi atât de importante cum sunt codul penal şi codul de procedură penală. Mai ales atunci când astfel de modificări se fac peste noapte fără consultare şi fără studiu de impact", a ţinut să scoată în evidenţă şefa DNA.

Kovesi a vorbit şi despre recuperarea prejudiciilor, acţiune despre care a spus că s-a instituit într-o componentă importantă în anul care a trecut: „au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creştere substanţială, cu 72% faţă de anul trecut", a explicat aceasta, precizând şi că procentul de achitări s-a menţinut la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată, cele mai multe motive de achitare fiind determinate de aplicarea legii penale mai favorabile sau de aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale.

Şefa DNA a reiterat că anul 2016 a fost unul marcat de atacuri „fără precedent" atât la adresa sistemului judiciar, în ansamblul său, cât şi la adresa DNA, în mod special, subliniid că un procuror se ocupă de 100 de dosare simultan şi că s-a ajuns chiar până la „dezinformări calomnioase, angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare". În acest context, şefa DNA a adus în discuţie acuzaţiile care le-au fost aduse procurorilor de către inculpaţi din diverse dosare, acelea de falsificarea dosarelor, a probelor de la dosar sau susţinerea de jocuri politice, menţionând că „presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat".