• Tweet

Magistraţii Tribunalului Hunedoara au respins cererea de recompensă formulată de Andreea Ciuciu, o tânără din Arad care a cerut în instanţă despăgubiri de circa 500.000 de lei pentru participarea la descoperirea, în 2013, în Sarmizegetusa Regia, a matriţei antice de bronz, un artefact extrem de valoros, care în prezent se află expus la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

„Instanţa admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Fundaţia Dacica şi în consecinţă Respinge acţiunea civilă precizată, având ca obiect pretenţii, formulată de reclamanta Ciuciu Andreea Maria în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Hunedoara, ca neîntemeiată. Respinge acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta Ciuciu Andreea Maria în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Ministerul Culturii şi Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel va fi depusă la Tribunalul Hunedoara. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 13 august 2020", arată decizia Tribunalului Hunedoara.

Andreea Ciuciu (34 de ani), o tânără din Arad care în vara anului 2013 a asistat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, a solicitat în 2015 despăgubiri de 500.000 de lei statului român pentru participarea la găsirea artefactului considerat unic în lume.

Procesul a început, la Tribunalul Hunedoara, în anul 2016 şi s-a prelungit datorită audierilor martorilor care ar fi asistat la descoperire şi a procedurilor legate de expertizarea matriţei de bronz.

„Piesa a fost descoperită în 2013, data de 23 iunie, în jurul orei 13:00, aşa cum arată data fotografiilor pe care le-am făcut atunci cu telefonul mobil. De faţă am fost eu, Robert Kurti, prietenul meu de la acea vreme, Ionuţ Trufaş, Radu Brilinsky şi soţia sa, şi încă două persoane, un bărbat pe nume Adrian şi soţia sa. La câteva minute a venit şi Vladimir Brilinsky, administratorul sitului, care era în urma noastră", declara Andreea Ciuciu. Tânăra din Arad a relatat că grupul din care făcea parte era cazat la o cabană de la marginea satului Costeşti, administrată de Vladimir Brilinsky, şi a dorit să viziteze Sarmizegetusa Regia. Cei şapte tineri, însoţiţi de Vladimir Brilinsky au urcat în cetatea dacică, iar apoi grupul a părăsit vechea incintă sacră şi a urmat o potecă prin pădure.

„La un moment dat am ajuns împreună cu grupul deasupra gropii în care se afla matriţa, o excavaţie făcută de prăbuşirea unui copac, şi am observat că străluceşte ceva în lumina soarelui. Ionuţ Trufaş şi Robert Kurti, prietenul meu, au fost cei care au coborât la groapă şi au scos artefactul. Apoi domnul Brilinsky, care venise în urma noastră, a sunat la firma de pază să îi anunţe să oprească intrarea în zona aceea. Noi toţi ne-am făcut poză cu artefactul, ne-am minunat de el, apoi ne-am întors prin pădure spre parcarea unde se aflau maşinile noastre. Piesa a fost transportată într-un rucsac, de fiul domnului Brilinsky. Ea fost predată lui Vladimir Brilinsky care, fiind administratorul sitului, era cel mai în măsură să se ocupe de ea. Ajunşi la locul unde am înnoptat, la acea cabană cu forma unui castel, ştiu că Vladimir Brilinsky a sunat la Cluj - Napoca, la cineva de la muzeu. A doua zi de dimineaţă au venit cinci - şase persoane care s-au prezentat ca fiind de la muzeu şi ne-au cerut detalii cu privire la descoperirea artefactului. Dânşii şi Vladimir Brilinsky au plecat la locul descoperirii", relata Andreea Ciuciu.

Tânăra a declarat că matriţa a fost găsită în pădure, la peste 200 de metri de monumentele din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia, într-un loc în care nu erau marcaje şi panouri de avertizare care să arate că turiştii se află în interiorul unui sit arheologic. A fost o descoperire întâmplătoare, a precizat Andreea Ciuciu. „Am solicitat despăgubirea pentru participarea la descoperirea matriţei antice, fără să mă bazez pe o estimare oficială a valorii artefactului. Dar am înţeles că specialiştii de la muzeu considerau că piesa are valoarea a trei brăţări dacice de aur", a relatat Andreea Ciuciu.

O expertiză aprobată de instanţă a fost realizată de fostul arheolog constănţean Ghiorghe Papuc, în vârstă de 76 de ani, însă a fost contestată de celelalte părţi din dosar. O altă expertiză a fost realizată în 2015, de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au evaluat matriţa la 560.000 de lei, iar anul trecut, fostul arheolog Ghiorghe Papuc a evaluat-o la 200.000 de lei. Unii specialişti au considerat-o un obiect cu o valoare mult mai mare, dat fiind unicitatea sa.

Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Locul descoperirii se află în incinta monumentului istoric, aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

În 23 iunie 2013, Vladimir Brilinsky, fostul administrator al sitului, aflat împreună cu un grup de turişti din care făcea parte şi Andreea Ciuciu, a fost cel care a scos la iveală artefactul antic, i-a anunţat pe arheologi despre el şi l-a predat imediat autorităţilor. Totuşi, Brilinsky nu a solicitat despăgubiri. Misteriosul obiect antic, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.