Minatul de bitcoin în 2021 nu mai e rentabil pentru omul simplu. Noua modă în crypto este „stakingul"

Postat la: 28.02.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Am intrat într-un nou ciclu cripto, spiritele s-au reîncins, câştigurile din cripto atrag atenţia, toată lumea vorbeşte despre cripto. Tot mai des se întreabă lumea dacă minatul de bitcoin mai este o afacere profitabilă în 2021.

În reţeaua bitcoin protocolul de consens este de tip Proof of Work. În mare acest lucru înseamnă că trebuie să lucrezi (să minezi) pentru a câstiga cryptomonedă bitcoin. Rolul minerilor este acela de a securiza reţeaua, minerii fiind remuneraţi pentru munca depusă. Practic minerii folosesc puterea de minare pentru a ghici un şir lung de caractere (hash) care asigură înaintarea "lanţului de blocuri" - a blockchai-ului. Cine îl ghiceşte primul, acela primeşte răsplata. Cu cât puterea de minare e mai mare, cu atât şansele de a ghici acel număr sunt mai mari.

În reţeaua bitcoin, minatul înseamna lupta dintre mineri pentru ghicirea hash-urilor de validare a blocurilor. "Pentru a mina bitcoin ai nevoie de computere puternice - sau hardware specializat care costă bani, iar energia consumată costă de asemenea. Aşa că trebuie să ai multe cheltuieli înainte să te apuci de minat bitcoin. Iar pentru că tehnologia avansează, odată la câteva luni echipamentul trebuie upgradat pentru a ţine pasul cu concurenţa. Aceste cheltuieli fac minatul practic nerentabil. Marja de profit este atât de mică încât cel mai probabil vei pierde bani încercând să minezi, mai ales dacă costul electricităţii în zona în care te afli este foarte mare. De fapt intri în competiţie cu ferme de minat la scară industrială care folosesc energie ieftină direct de la sursă", spune Valentin Vâlcu de la Cardano România.

Cu toate acestea, ideea câştigului din cripto-minat rămâne în continuare valabilă. La 12 ani de la apariţia bitcoin, tehnologia sistemelor descentralizate a evoluat foarte mult, vizând mai multe aspecte precum eficienţa energetică, scalabilitatea şi sustenabilitatea în timp prin autoguvernanţă. Una dintre cele mai promiţătoare dintre platformele descentralizate de generaţie nouă este Cardano. "Cardano are ca token nativ criotomoneda ADA foloseşte un mecanism de consens de tip Proof of Stake. Acest mecanism de consens nu foloseşte munca fizică pentru a ghici numerele care asigură evoluţia în timp a blockchainului, ci foloseste un sistem de validare prin tragere la sorţi. Proof of Stake se referă la faptul că prin deţinerea tokenulului ADA faci dovada că eşti parte din sistem, lucru care îţi permite să participi la loteria de extragere a validatorului care va avea dreptul de a adauga urmatorul bloc în lanţul de blocuri", a mai explicat Valentin Vâlcu.

Dacă la Proof of Work procesul de validare se numeşte "minat", la Proof of Stake participarea la macanismul de consens se numeşte "staking". "Spre deosebire de minatul de bitcoin, unde munca se face prin ghicirea codului care avea dreptul de a valida ultimul bloc din blockchain, în reţeaua Cardano validatorul se alege aleator prin printr-un mecanism criptografic complex de tragere la sorţi - validatorii fiind reprezentaţi direct de către cei peste 23 miliarde de tokeni aflati la staking. Nodul delegat de acel token va face munca propriuzisă dar printr-un efort energetic nesemnificativ. Performanţele unui nod în reţeaua Cardano nu au legătură cu puterea de minare deci implicit cu energia electrică consumată, ci depind doar de cantitatea de criptomonedă delegată pe acel nod. Reţeaua Cardano are în acest moment peste 1.800 noduri de validare publice, multe dintre ele rulând pe sisteme cu consum energie extrem de redus, precum plăcile de dezvoltare Raspberry Pi. Se estimează că în acest moment întreaga reţea Cardano consumă acum 35 KW/h / an, ceea ce o face de peste 2 milioane de ori mai eficientă energetic decât Bitcoin", a mai spus Vâlcu.

Indiferent de mediul de stocare, venitul din staking rămâne acelaşi, fiind direct proporţional cu cantitatea de criptomonedă deţinută. Platforma Cardano poate aduce un venit de aproximativ 5,5% anual în criptomonedă ADA. "Spre deosebire de minatul de bitcoin unde ai o factură de plătit pentru electricitate, iar echipamentele trebuie să fie upgradate în permanenţă, pe Cardano nu ai nimic din toate acestea. Este suficient să cumperi câteva monede şi să delegi unul din cele peste 1.800 noduri şi astfel începi să "minezi" criptomoneda ADA fără alt efort suplimentar. În timp valoarea acesteia se poate aprecia, data fiind cantitatea limitată şi utilitatea în reţea", a adăugat Valentin Vâlcu.

În acest moment sunt în circulaţie aproximativ 32 miliarde de ADA, dintre care 23 miliarde adică 72,2% participă la securizarea reţelei prin staking. La fel ca şi la Bitcoin, cryptomoneda ADA există în cantitate limitată. Dacă în cazul Bitcoin au fost programaţi pentru existenţă doar 21 milioane tokeni - din care peste 18,5 milioane au fost deja minaţi, Cardano are programat un număr fix de 45 miliarde ADA care vor ieşi la lumină în următoarele decenii prin staking.