Momente-cheie care au marcat anul 2017

Postat la: 26.12.2017 |

Momente-cheie care au marcat anul 2017

De la învestirea lui Donald Trump la catastrofele climatice, trecând prin criza catalană sau tirurile de rachete nord-coreene, AFP prezintă momentele-cheie care au marcat anul 2017.

UN AN TRUMP

Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump, în vârstă de 70 de ani, devine preşedintele Statelor Unite cu sloganul "America mai întâi" ("America first"), însă suspiciuni de complicitate cu Rusia îi umbresc preşedinţia de la începutul mandatului.

Prin salve de tweet-uri matinale, el destramă bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, părăsind sau ameninţând să părăsească mai multe acorduri internaţionale (liber schimb, lupta împotriva modificărilor climatice, imigraţie, sănătate, UNESCO).

La 6 decembrie anunţă o nouă ruptură - el recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, provocând o undă de şoc în lume.

ÎNCEPUTUL BREXITULUI

Pe 29 martie, Londra lansează procedura de ieşire din Uniunea Europeană (UE), la nouă luni după un referendum care a împărţit ţara.

La 8 iunie, premierul conservator Theresa May, care speră să-şi consolideze poziţia în Parlament, convoacă alegeri legislative anticipate. Însă majoritatea sa iese slăbită din ele.

După luni de negocieri, pe 8 decembrie, Bruxellesul şi Londra ajung la un acord asupra modalităţilor divorţului, deschizând calea către negocieri comerciale.

SEISM POLITIC ÎN FRANŢA

Pe 7 mai, proeuropeanul de centru Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, obţine o victorie semnificativă în alegerile prezidenţiale în faţa candidatei extremei drepte Marine Le Pen.

La conducerea mişcării sale 'En Marche!', înfiinţată cu un an înainte, el îndepărtează pentru prima oară de la Elysée cele două mari partide de guvernământ, Partidul Socialist (PS) şi Les Républicains (LR).

ORIENTUL MIJLOCIU ÎN CLOCOT

La 5 iunie, Riadul şi aliaţii săi îşi întrerup relaţiile cu Qatarul, pe care-l acuză că susţine grupări islamiste radicale şi că este prea apropiat de Iranul şiit, marele rival regional al Arabiei Saudite sunnite.

În noiembrie, demisia - retrasă între timp - a premierului libanez Saad Hariri care, de la Riad, acuză Iranul de amestec, sporeşte tensiunile între Arabia Saudită şi Iran. Riadul vede mâna Teheranului şi în spatele rebeliunii huthi în Yemen, ceea ce Republica islamică dezminte.

NAUFRAGIUL ECONOMIC AL VENEZUELEI

Pe 30 iulie, o Adunare Constituantă, dotată cu puteri nelimitate şi boicotată de opoziţie, este aleasă după patru luni de manifestaţii violente. Ea o revocă pe procuroarea generală Luisa Ortega, o aprigă adversară a preşedintelui Nicolas Maduro, după care îşi arogă puterile Parlamentului.

Ţara, ruinată de prăbuşirea cursului ţiţeiului, este considerată în default parţial de plată.

ESCALADARE LA PHENIAN

La 3 septembrie, Coreea de Nord, care şi-a multiplicat tirurile de rachete, efectuează al şaselea test nuclear, cel mai puternic de până atunci.

La sfârşitul lui noiembrie, liderul Kim Jong-un declară că ţara sa a devenit un stat nuclear, după ce a testat cu succes un nou tip de rachetă, capabilă să atingă, oriunde, teritoriul Statelor Unite. Donald Trump ameninţă cu "distrugerea totală" a Coreei de Nord în cazde atac.

"EPURARE ETNICĂ" A ROHINGYA

În urma unor atacuri asupra unor posturi ale poliţiei birmane, armata ripostează prin raiduri asupra unor sate rohingya. Peste 640.000 de membri ai acestei minorităţi musulmane din Myanmar au fugit în Bangladesh.

ONU denunţă o "epurare etnică". Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului evocă "elemente de genocid".

CATALONIA SUB TUTELĂ

La 1 octombrie, un referendum pe tema independenţei Cataloniei este organizat în pofida interzicerii lui de justiţia spaniolă.

Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan proclamă unilateral independenţa "republicii Catalonia". Madridul plasează regiunea sub tutelă, destituie Guvernul şi dizolvă Parlamentul regional şi convoacă noi alegeri regionale, în urma cărora formaţiunile separatiste îşi menţin o majoritate confortabilă.

Preşedintele catalan destituit Carles Puigdemont fuge la Bruxelles ca să scape de proceduri judiciare.

UNDA DE ŞOC WEINSTEIN

Pe 5 octombrie, atotputernicul producător hollywoodian Harvey Weinstein este acuzat de hărţuire sexuală de maii multe femei.

În urma scandalului, acuzaţiile de agresiuni sexuale, hărţuiri sau violuri se multiplică în numeroase ţări, extinzându-se în afară de cinema, în presă şi politica.

CADE MUGABE ÎN ZIMBABWE

La 21 noiembrie, Robert Mugabe, în vârstă de 93 de ani, demisionează după 37 de ani de regim, abandonat de militari şi de propriul partid.

El este obligat să plece după o lovitură în forţă a armatei provocată de destituirea vicepreşedintelui Emmerson Mnangagwa. Acesta îi succede.

STATUL ISLAMIC ÎNFRÂNT, DAR NU ERADICAT

În Irak, pe 9 decembrie, Bagdadul anunţă victoria asupra grupării Statul Islamic (SI), însă, potrivit militarilor, organizaţia jihadistă reprezintă în continuare o ameninţare la adresa ţării.

În Siria, SI a pierdut de asemenea cea mai mare parte a teritoriului cucerit, însă a revenit, la începutul lui decembrie, în provincia Idleb (nord-vest).

În afară de aceste două ţări, multe alte ţări - din Egipt în Marea Britanie - au fost însângerate din nou, în 2017, de atentate SI.

SEMNALE ALARMANTE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA MODIFICĂRILOR CLIMATICE

După doi ani de la semnarea Acordului de la Paris privind lupta împotriva încălzirii globale, anul 2017, marcat de anunţul de la 1 iunie al retragerii americane din acest tratat, a înregistrat în cele patru zări o serie de catastrofe climatice - uragane, incendii - şi s-ar afla între cei mai calzi trei ani înregistraţi vreodată în lume.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Momente-cheie care au marcat anul 2017

Postat la: 26.12.2017 |

0

De la învestirea lui Donald Trump la catastrofele climatice, trecând prin criza catalană sau tirurile de rachete nord-coreene, AFP prezintă momentele-cheie care au marcat anul 2017.

UN AN TRUMP

Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump, în vârstă de 70 de ani, devine preşedintele Statelor Unite cu sloganul "America mai întâi" ("America first"), însă suspiciuni de complicitate cu Rusia îi umbresc preşedinţia de la începutul mandatului.

Prin salve de tweet-uri matinale, el destramă bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, părăsind sau ameninţând să părăsească mai multe acorduri internaţionale (liber schimb, lupta împotriva modificărilor climatice, imigraţie, sănătate, UNESCO).

La 6 decembrie anunţă o nouă ruptură - el recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, provocând o undă de şoc în lume.

ÎNCEPUTUL BREXITULUI

Pe 29 martie, Londra lansează procedura de ieşire din Uniunea Europeană (UE), la nouă luni după un referendum care a împărţit ţara.

La 8 iunie, premierul conservator Theresa May, care speră să-şi consolideze poziţia în Parlament, convoacă alegeri legislative anticipate. Însă majoritatea sa iese slăbită din ele.

După luni de negocieri, pe 8 decembrie, Bruxellesul şi Londra ajung la un acord asupra modalităţilor divorţului, deschizând calea către negocieri comerciale.

SEISM POLITIC ÎN FRANŢA

Pe 7 mai, proeuropeanul de centru Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, obţine o victorie semnificativă în alegerile prezidenţiale în faţa candidatei extremei drepte Marine Le Pen.

La conducerea mişcării sale 'En Marche!', înfiinţată cu un an înainte, el îndepărtează pentru prima oară de la Elysée cele două mari partide de guvernământ, Partidul Socialist (PS) şi Les Républicains (LR).

ORIENTUL MIJLOCIU ÎN CLOCOT

La 5 iunie, Riadul şi aliaţii săi îşi întrerup relaţiile cu Qatarul, pe care-l acuză că susţine grupări islamiste radicale şi că este prea apropiat de Iranul şiit, marele rival regional al Arabiei Saudite sunnite.

În noiembrie, demisia - retrasă între timp - a premierului libanez Saad Hariri care, de la Riad, acuză Iranul de amestec, sporeşte tensiunile între Arabia Saudită şi Iran. Riadul vede mâna Teheranului şi în spatele rebeliunii huthi în Yemen, ceea ce Republica islamică dezminte.

NAUFRAGIUL ECONOMIC AL VENEZUELEI

Pe 30 iulie, o Adunare Constituantă, dotată cu puteri nelimitate şi boicotată de opoziţie, este aleasă după patru luni de manifestaţii violente. Ea o revocă pe procuroarea generală Luisa Ortega, o aprigă adversară a preşedintelui Nicolas Maduro, după care îşi arogă puterile Parlamentului.

Ţara, ruinată de prăbuşirea cursului ţiţeiului, este considerată în default parţial de plată.

ESCALADARE LA PHENIAN

La 3 septembrie, Coreea de Nord, care şi-a multiplicat tirurile de rachete, efectuează al şaselea test nuclear, cel mai puternic de până atunci.

La sfârşitul lui noiembrie, liderul Kim Jong-un declară că ţara sa a devenit un stat nuclear, după ce a testat cu succes un nou tip de rachetă, capabilă să atingă, oriunde, teritoriul Statelor Unite. Donald Trump ameninţă cu "distrugerea totală" a Coreei de Nord în cazde atac.

"EPURARE ETNICĂ" A ROHINGYA

În urma unor atacuri asupra unor posturi ale poliţiei birmane, armata ripostează prin raiduri asupra unor sate rohingya. Peste 640.000 de membri ai acestei minorităţi musulmane din Myanmar au fugit în Bangladesh.

ONU denunţă o "epurare etnică". Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului evocă "elemente de genocid".

CATALONIA SUB TUTELĂ

La 1 octombrie, un referendum pe tema independenţei Cataloniei este organizat în pofida interzicerii lui de justiţia spaniolă.

Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan proclamă unilateral independenţa "republicii Catalonia". Madridul plasează regiunea sub tutelă, destituie Guvernul şi dizolvă Parlamentul regional şi convoacă noi alegeri regionale, în urma cărora formaţiunile separatiste îşi menţin o majoritate confortabilă.

Preşedintele catalan destituit Carles Puigdemont fuge la Bruxelles ca să scape de proceduri judiciare.

UNDA DE ŞOC WEINSTEIN

Pe 5 octombrie, atotputernicul producător hollywoodian Harvey Weinstein este acuzat de hărţuire sexuală de maii multe femei.

În urma scandalului, acuzaţiile de agresiuni sexuale, hărţuiri sau violuri se multiplică în numeroase ţări, extinzându-se în afară de cinema, în presă şi politica.

CADE MUGABE ÎN ZIMBABWE

La 21 noiembrie, Robert Mugabe, în vârstă de 93 de ani, demisionează după 37 de ani de regim, abandonat de militari şi de propriul partid.

El este obligat să plece după o lovitură în forţă a armatei provocată de destituirea vicepreşedintelui Emmerson Mnangagwa. Acesta îi succede.

STATUL ISLAMIC ÎNFRÂNT, DAR NU ERADICAT

În Irak, pe 9 decembrie, Bagdadul anunţă victoria asupra grupării Statul Islamic (SI), însă, potrivit militarilor, organizaţia jihadistă reprezintă în continuare o ameninţare la adresa ţării.

În Siria, SI a pierdut de asemenea cea mai mare parte a teritoriului cucerit, însă a revenit, la începutul lui decembrie, în provincia Idleb (nord-vest).

În afară de aceste două ţări, multe alte ţări - din Egipt în Marea Britanie - au fost însângerate din nou, în 2017, de atentate SI.

SEMNALE ALARMANTE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA MODIFICĂRILOR CLIMATICE

După doi ani de la semnarea Acordului de la Paris privind lupta împotriva încălzirii globale, anul 2017, marcat de anunţul de la 1 iunie al retragerii americane din acest tratat, a înregistrat în cele patru zări o serie de catastrofe climatice - uragane, incendii - şi s-ar afla între cei mai calzi trei ani înregistraţi vreodată în lume.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE