Noaptea de Sânziene. Obiceuri, credințe, tradiții și superstiții

Postat la: 23.06.2018 |

În fiecare an, între 23-24 iunie, în popor este sărbătorită Noaptea de Sânziene. Tradiția spune că atunci se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu cea pământeană.

Din seria obiceiurilor legate de aceasta zi face parte si traditia baii de solstitiu sau de ziua Sf. Ioan Botezatorul Aceasta se face intr-o apa curgatoare si se considera ca spala toate nenorocirile si supararile anului trecut, precum si ca ajuta ca sa se implineasca toate dorintele in urmatorul an. In aceasta noapte, ca si in noaptea de Craciun, se spune ca animalele stau de vorba. Cine le pandeste le poate intelege graiul si poate afla multe taine. Tot in aceasta noapte se spune ca rasare in mod magic floarea alba de feriga, care aduce noroc celui care o va culege, infruntand curajos duhurile care o pazesc; acesta va putea citi gandurile oamenilor si va descoperi comori ascunse.

In aceasta noapte se inconjoara casa cu facliile aprinse, la fel campurile cu cereale, fanetele, grajdurile, aceasta pentru ca anul urmator sa fie mai bogat. In acelasi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele. Daca o fata arunca un buchet de flori de Sanziene prin usa deschisa sau prin fereastra, atunci isi va gasi in acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub perna, caci se spune ca visele din aceasta noapte se implinesc. Perioada solstitiului de vara este si prilej pentru organizarea targurilor, balciurilor si iarmaroacelor, pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei (Targurile de Fete).

Una dintre plantele deosebit de folosite in medicina populara este verbina. Pentru ca sa aiba eficienta, verbina se culege doar in noptile de Sanziene, de Inaltarea la Cer si de Sf. Petru si Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanta si un respect deosebit, inca din antichitate: romanii isi impodobeau cu ea templele. Se considera ca este sub influenta planetei Venus, de aceea era folosita in ritualurile pentru dragoste. Daca se punea pe camp, atunci aducea prosperitate si recolta bogata. Daca se punea in pantofi, iti lua oboseala pe loc.

La solstitiul de vara se atarna crengi de artar la usi si la ferestre, pentru ca exista credinta ferma ca in acest fel vor fi indepartate toate fortele malefice. Frunzele de artar culese in aceasta zi si puse la uscat vindeca orice rana si inlatura durerea de cap. Daca hainele, covoarele si asternuturile sunt expuse in 24 iunie la soare, ele nu vor fi mancate de molii. Daca in aceasta zi vezi o furnica rosie, aceasta este de foarte bun augur. Iar daca gasesti o furnica in portmoneu, este un semn indubitabil ca vei avea un an foarte bogat.

In unele zone se obisnuieste ca in aceasta zi sa se manance turte din aluat cu flori de soc, in felul acesta intregul an care urmeaza vei fi sanatos. Se spune ca daca culegi si mananci la miezul nopti de Sf. Ion Botezatorul petalele florii de grau, numita albastrica, tot anul vei avea noroc in toate. Celebrarea Soarelui se face prin focuri uriase care se aprind pe culmile dealurilor. Incinsi cu brauri din pelin, oamenii se rotesc in jurul focului, apoi arunca in foc aceste brauri ca sa arda odata cu toate posibilele necazuri viitoare.

Uneori, sunt lasate sa pluteasca pe ape mici ambarcatiuni cu lumanari. Se practica saritul peste focul purificator. Se crede ca cine va trece prin foc sau va sari peste el in aceasta noapte, se va purifica si intregul an care urmeaza va fi aparat de duhurile rele, de boli si va fi fericit. Traditiile acestea, care exista si acum in tarile Europei Centrale si de Nord dateaza de secole, cu mult inaintea crestinismului.

Dupa ce se trece de miezul noptii si focurile se sting, oamenii se indreapta in liniste spre casele lor, lasand locul spiritelor care se intorc din lumea de dincolo. Tot in aceasta zi se face si pomenire mortilor, numite Mosii de Sanzaiene: se face curatenie la morminte, se pun flori, se aprind lumanari si se da de pomana la cimitir. In aceasta zi, florile de sanzaiene im sunt atarnate, pana in anul urmator, la ferestre, la porti, la stresinile caselor, cu credinta ca vor apara oamenii, animalele si recolta de fortele nefaste, malefice si vor aduce noroc si belsug.

Pentru tarani aceasta zi este foarte importanta pentru prognoza vremii. In credinta populara se crede ca daca ploua de Sf. Ioan Botezatorul sau dupa Sanziene,este de rau augur, deoarece urmatoarele 40 de zile va ploua neincetat. Sanzienele sunt entitati ale aerului, transparente, pure si nobile, foarte greu de perceput, data fiind natura lor instabila, fluida, predispusa la miscari foarte rapide.

Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele si Rusaliile, Sanzienele (Dragaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor casatorite, pasarilor si animalelor, dau miros si puteri tainice florilor, tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor si apara lanurile de intemperiile naturii. Sanzienele exista in folclorul tuturor popoarelor, nu numai in Europa, ci si in alte colturi ale lumii. Sarbatoarea Sanzienelor are loc la trei zile dupa Solstitiul de Vara, cea mai lunga zi din an, moment de rascruce situat la mijlocul anului si inscris sub semnul focului, al Soarelui.