• Tweet

Un milion dintre tinerii noştri frumoşi, deştepţi şi voinici de peste hotare, respectiv cei cu care l-am ales pe Klaus Iohannis ca preşedinte, ne-au anunţat cu turle şi surle că vor veni să protesteze în patria mumă, în ziua de vineri, 10 august anul curent, în stilul unei supermineriade occidentale.

Nu a venit un milion, ci numai câţiva. Aceşti câţiva urmând a fi multiplicaţi cu diasporeni din ţară, pentru a se ajunge la un pretins număr exploziv de 100.000 de participanţi. Cei care au venit de sămânţă dintr-un milion, au venit ca să apere problematicul stat de drept român împotriva corupţiei. Să apere legile României pentru a nu fi schimbate niciodată oricât de rele ar fi. Au venit, de fapt, să-l susţină pe alesul lor, Klaus Iohannis, în conflictul pe care-l întreţine metodic cu Liviu Dragnea şi care domină dezastruos viaţa politică din ţara noastră. Venind să protesteze, poate că-şi vor da seama că din cauza acestui conflict nefast ţara pe care au părăsit-o este complet vulnerabilizată, faţă de marile pericole care o pândesc. Nu intrăm în analiza responsabilităţilor şi a vinovăţiilor pe această temă. Ne rezumăm să constatăm doar efectele cele mai apropiate.

Recent, premierul Ungariei, Victor Orban, a venit în România ca la el acasă, pentru a-i adresa sfidător acesteia, chiar din inima Transilvaniei, un afront în legătură cu integritatea sa teritorială, care devine cu atât mai dur şi mai provocator cu cât niciun fel de reacţie de apărare nu vine din partea românească.
Nici măcar cea mai mică ripostă nu a venit în această privinţă din partea vajnicului luptător împotriva corupţiei, care ocupă funcţia de preşedinte al ţării şi care este preocupat exclusiv de eliminarea rivalului său Liviu Dragnea. De asemenea, niciun fel de reacţie nu a venit nici din partea guvernului controlat de Liviu Dragnea. Explicaţia constă în faptul că, în conflictul care-i opune, ambii se bazează pe sprijinul parlamentar şi electoral al UDMR, care este calul troian al politicii maghiare de dezmembrare a României.

Ca urmare, ambele părţi tac mâlc şi îi lasă pe unguri să facă ce vor, conform principiului potrivit căruia atunci când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă. Evident că, în acest fel, nu se poate ajunge decât la un dezastru naţional inevitabil şi la o colosală insultă la adresa generaţiei care acum 100 de ani a făurit România Mare nu numai prin eroism, ci mai ales printr-o mare abilitate politică.

Conflictul dintre Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea ar putea să aibă efecte tot aşa de perverse şi în afacerea deosebit de importantă legată de exploatarea gazelor din Marea Neagră, care a ieşit la iveală de curând şi unde, de asemenea, sunt implicate interese radical contrare celor româneşti, dar pe spinarea României. „Legea offshore, care a fost iniţial votată în Senat, în condiţii deosebit de dezavantajoase pentru ţara noastră a fost modificată în Camera Deputaţilor, în ziua de 9 iulie 2018, datorită - culmea culmilor - 'penalului' Liviu Dragnea. Cu această ocazie, Liviu Dragnea, intervenind cu o forţă excepţională, a smuls de la actualii investitori, după lupte dramatice, beneficii cu adevărat impresionante, de miliarde de euro pentru ţara noastră, în opoziţie - se pare - chiar cu preşedintele ţării". Dacă Liviu Dragnea şi-ar fi dat anterior demisia, respectiv atunci când i-a cerut-o preşedintele, şi nu ar mai fi avut la dispoziţie platforma pe care o avea ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu ar fi avut posibilitatea de a influenţa modificările legii cu privire la gaze, aşa cum a făcut-o, şi România ar fi pierdut în mod sigur miliardele pe care, din fericire, s-ar putea să le câştige.

În contextul conflictual actual, certitudinea nu este, însă, la capătul drumului. Deja au şi apărut unele semne contrare, prin specularea diviziunilor existente între Liviu Dragnea şi Klaus Iohannis, predispus pe cât se pare, să apere mai degrabă interesele americane. Rămâne de văzut la ce concluzii vor ajunge românii veniţi din străinătate, după ce au trecut prin experienţa concretă a unei manifestaţii, dintr-un Bucureşti de ale cărui subtilităţi s-au cam îndepărtat.

Această mare manifestaţie, aparent fără organizatori, pare a fi fost organizată după o logistică de specialitate, care s-a pus în mişcare cu costuri uriaşe. O logistică prin care s-a urmărit premeditat - aplicându-se o strategie deliberat violentă - să se opereze cât mai repede o lovitură de stat cu aparenţe democratice. Nefiind aderentă la realitatea democratică încă suficient de puternică a ţării, evident că această logistică a eşuat în ziua de 10 august anul curent. Ea a continuat, însă, foarte cuminte, a doua şi a treia zi, pentru a drege busuiocul şi pentru a salva temporar aparenţele paşnice, având tendinţa de a se transforma prin repetiţie, sub o formă redusă, într-un fel de exasperantă picătură chinezească, cu rezultate mai mult decât probabile.

Care este cu adevărat scopul acestor acţiuni de destabilizare a ţării, într-un moment critic? Cine şi de ce cheltuieşte atâţia bani, susţinându-le financiar pentru a face atâta rău României, mărindu-i vulnerabilitatea faţă de duşmani şi micşorându-i combativitatea în lupta pentru interesele sale?

Orientându-ne după interesele care i se opun, după reacţiile virtualilor interesaţi şi după potenţialul respectiv, parcă s-ar simţi un miros de gaze, care vine de la Marea Neagră. Dar în absenţa zdrobitorului număr de un milion de manifestanţi dorit şi pentru care banii n-au mai fost suficienţi, precum şi în absenţa efectelor imediate urmărite de marii manipulatori din umbră,la ce a folosit această mare vânzoleală la altceva decât la alimentarea spectaculoasă a spaţiului mediatic cu încă un eveniment menit să pună în evidenţă conflictul dintre Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea? Doi oameni care, în mod normal, ar fi avut obligaţia instituţională de a conduce România în perfectă înţelegere spre succes şi nu spre dezastru cum se face acum prin dezbinare.

Până la viitoarele alegeri preşedinţiale cei de peste hotare ar trebui sa stabilească, fără să se lase absolut deloc manipulaţi, cine poartă vinovăţia principală a actualei dezbinări din ţară şi să-şi dea votul în consecinţă. Aceasta este, de fapt, miza restantă a manifestaţiei din 10 august 2018 din Bucureşti, o manifestaţie susţinută la scenă deschisă de Klaus Iohannis, în conflict ireductibil cu Liviu Dragnea, prin sacrificarea imaginii pozitive pe care ar trebui s-o trensmită-n lume despre ţara pe care o reprezintă la nivelul cel mai înalt.

Valeriu Verbi