• Tweet

Cancelarul german Friedrich Merz riscă să fie înlăturat din funcție chiar în acest weekend, la doar 16 luni după preluarea mandatului, când a promis un amplu program de reforme și s-a angajat să redea Germaniei un rol de lider în Europa.

Înaintea celor două alegeri regionale importante care vor avea loc duminică în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, unde Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea de centru-dreapta condusă de Merz, riscă înfrângeri importante, membri de rang înalt ai partidului discută în privat dacă Germania are nevoie de așa-numitul Kanzlertausch - schimbarea cancelarului - pentru a opri scăderea tot mai accentuată a sprijinului pentru guvern, relatează Politico.

Popularitatea lui Merz la nivel național a scăzut la doar 14% în această săptămână, în timp ce un nou sondaj arată că alianța conservatoare CDU/CSU a ajuns la un nivel fără precedent de scăzut, de numai 18%. Același sondaj arată că formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) conduce, cu 29%. AfD s-a clasat, de asemenea, pe primul loc la recentele alegeri regionale din Saxonia-Anhalt, apropiindu-se de obținerea unei majorități absolute, în timp ce CDU-ul lui Merz a pierdut mai mult de jumătate din sprijinul electoral.

Aliații europeni și internaționali urmăresc cu nedumerire situația, în condițiile în care Germania - considerată cândva un bastion al stabilității în cei 16 ani de conducere ai Angelei Merkel - s-ar putea confrunta cu o a doua schimbare rapidă a conducerii. Predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, și-a văzut coaliția de guvernare destrămându-se în noiembrie 2024.

Decizia lui Merz de a-și anula deplasarea la Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare a evidențiat amploarea crizei politice interne. „Prezența sa este necesară la Berlin", a declarat un înalt oficial german, în timp ce cancelarul luptă pentru supraviețuirea sa politică.

Cinci scenarii privind modul în care s-ar putea desfășura criza politică de la conducerea Germaniei.

1. Merz demisionează după ce pierde sprijinul partidului

Cancelarul a convocat pentru duminică, la ora 17:00, o reuniune de maximă importanță a conducerii partidului său, care va avea loc în același timp cu publicarea, la ora 18:00, a primelor estimări privind rezultatele alegerilor regionale. Potrivit informațiilor apărute în presă, Merz intenționează să-i întrebe pe colegii săi de partid dacă îl mai susțin pe el și planurile sale de reformă. În caz contrar, el ar urma să le ceară să propună numele unui posibil succesor.

Prin această confruntare, Merz ar încerca să exploateze o slăbiciune a criticilor săi: nu există un consens clar cu privire la cine ar trebui să-i ia locul. Hendrik Wüst (CDU), premierul landului Renania de Nord-Westfalia, este menționat frecvent drept posibil succesor, însă în aprilie au loc alegeri în landul său de origine, cel mai populat din Germania, astfel că momentul nu ar fi unul favorabil pentru el. O altă variantă ar fi Markus Söder, liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul-soră bavarez al CDU, însă și acesta are numeroși critici. Printre ceilalți potențiali candidați, mai puțin probabili, se numără premierul landului Hessa, Boris Rhein (CDU), și ministrul de Interne, Alexander Dobrindt (CSU).

Totuși, dacă alegerile de duminică s-ar transforma într-un dezastru total pentru conservatorii lui Merz - partidul ar putea chiar să nu atingă pragul de 5% pentru intrarea în parlamentul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, pentru prima dată în istoria alegerilor regionale -, frustrarea din interiorul CDU/CSU ar putea să atingă cote maxime și să ducă la solicitări ample privind demisia lui Merz.

Confruntarea nu trebuie neapărat să aibă loc duminică, ci s-ar putea produce în zilele sau săptămânile următoare. Dacă Merz ar accepta această situație, el l-ar putea informa pe președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cu privire la intenția sa de a demisiona. Cel mai probabil, Steinmeier i-ar cere să rămână în funcție cu rol interimar până când parlamentul va alege un nou cancelar.

Însă lucrurile nu sunt atât de simple. Orice succesor al lui Merz ar avea nevoie de voturile partenerului de coaliție al CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), care ar putea cere concesii în schimb - ceea ce ar declanșa o renegociere de durată a acordului de coaliție. În acest scenariu, Merz ar putea rămâne la putere încă luni de zile și ar continua să reprezinte Germania pe scena internațională, inclusiv în negocierile privind bugetul UE.

Complicațiile sunt amplificate de majoritatea fragilă a coaliției în Bundestag. Există întotdeauna riscul ca unii parlamentari să voteze împotriva liniei partidului în cadrul scrutinului secret, așa cum s-a întâmplat chiar în cazul lui Merz la primul tur al alegerii sale de anul trecut.

2. Un vot de neîncredere îl înlătură pe Merz

Presiunea din interiorul partidului nu îl poate obliga, de fapt, pe Merz să demisioneze. Din motive istorice, Constituția Germaniei le oferă cancelarilor aleși o poziție foarte stabilă.

În aceste condiții, singura modalitate de a-l înlătura împotriva voinței sale ar fi un vot de neîncredere. Constituția germană prevede însă că acesta trebuie să fie „constructiv", ceea ce înseamnă că, în același timp, un candidat alternativ trebuie să obțină majoritatea necesară pentru a-l înlocui pe Merz.

Acest lucru face ca scenariul să fie foarte puțin probabil. Pe lângă imaginea negativă pe care CDU/CSU și-ar crea-o încercând în mod deschis să-și înlăture cancelarul din parlament, este puțin probabil ca un candidat să poată obține imediat numărul necesar de voturi, având în vedere majoritatea fragilă a coaliției și negocierile care ar trebui probabil purtate mai întâi cu SPD.

3. Merz cere un vot de încredere

Merz ar putea, de asemenea, să solicite el însuși un vot de încredere, pentru a demonstra că încă beneficiază de sprijinul necesar în cadrul coaliției sau, în caz contrar, pentru a deschide calea către alegeri anticipate. Un astfel de scenariu s-a mai întâmplat în trecut, cel mai recent în cazul lui Scholz, în decembrie 2024.

Dacă Merz ar pierde votul, Steinmeier ar putea decide dizolvarea Bundestagului în termen de 21 de zile - dar numai dacă Merz i-ar solicita acest lucru. Având însă în vedere poziția puternică a AfD în sondajele actuale, nici CDU, nici SPD nu au interesul de a organiza alegeri anticipate în acest moment. De asemenea, în cele 21 de zile ar fi posibilă alegerea unui nou cancelar, dacă un succesor ar reuși să obțină rapid o majoritate.

Per ansamblu, acest scenariu pare puțin probabil.

4. Sprijinul extremei drepte pentru înlocuirea lui Merz

Teoretic, un succesor al lui Merz ar putea obține majoritatea necesară în parlament beneficiind de sprijinul indirect al AfD, în cazul unui guvern minoritar, sau chiar prin formarea unei coaliții cu partidul de extremă dreapta.

CDU/CSU și AfD ar avea împreună o majoritate confortabilă în parlament, însă acest lucru ar însemna încălcarea așa-numitului „cordon sanitar" instituit în Germania împotriva extremei drepte.

Ideea este însă inacceptabilă pentru mulți membri ai conducerii partidului. Merz însuși a exclus posibilitatea de a rămâne la putere cu sprijinul extremei drepte.

5. Merz se agață de putere

Spre deosebire de situația de după alegerile din Saxonia-Anhalt, când cancelarul părea descurajat și a susținut un discurs lipsit de convingere în Bundestag, Merz pare acum hotărât să lupte pentru conducerea partidului și pentru funcția de cancelar.

Poziția lui Merz a fost consolidată miercuri de o scrisoare semnată de opt premieri de landuri de centru-dreapta - printre care Wüst și Rhein, dar nu și Söder -, în care aceștia au scris că „Germania are nevoie de stabilitate și acțiune", nu de „discuții despre persoane". Scrisoarea face referire și la alegerile care vor avea loc anul viitor în Franța, Italia, Polonia, Spania și Grecia, subliniind că în Europa este nevoie acum de „o Germanie stabilă și puternică".

Scrisoarea este departe de a reprezenta un sprijin necondiționat pentru Merz. De fapt, numele său nici măcar nu este menționat și este posibil ca documentul să fi fost, de asemenea, o încercare de a calma dezbaterile interne înaintea alegerilor importante de duminică.

Totuși, scrisoarea ar putea indica faptul că, în acest moment, nu există suficient sprijin în rândul liderilor partidului pentru înlăturarea lui Merz. În schimb, partidul ar putea încerca să-și consolideze rândurile și să recâștige sprijinul alegătorilor, cerând SPD să promoveze reforme sociale și mai ample.