Precizările DNA în legătură cu dosarul OUG 13: Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale

Postat la: 13.03.2017 |

Direcția Națională Anticorupție (DNA) susține, într-un comunicat transmis luni, că cercetările în dosarul Ordonanței 13 „au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție".

DNA precizează că dosarul deschis în cazul Ordonanței 13 „a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală". „Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial", se arată în comunicatul transmis luni de instituție.

DNA invocă, în susținerea argumentației, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 4 iunie 2014, care arată că, „în cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil". În aceeași sentință, se menționează că „cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită", iar în situații în care plângerea vizează aspecte ce decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial se așteaptă „o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată".

Instituția mai invocă apariția unor decizii ale Curții Constituționale „care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor". „Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor", susține DNA.

În susținerea argumentației, DNA dă 3 exemple de cazuri în care CCR a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale:

- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și Parlament - Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);
- Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);
- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).

Precizările DNA vin după ce Curtea Constituțională a constat un conflict între DNA și Guvern, după emiterea Ordonanței 13. În moticare, CCR a susținut că DNA și-a arogat o competență pe care nu o posedă.

„Acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării. (...) Prin conduita sa, Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat ultra vires, şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă - controlul modului de adoptare unui act normativ", se arată în motivarea CCR.